"Acesta este un mesaj de la tânăr economist român independent. Am studiat în România şi la Stockholm School of Business. Avem acelaşi obiectiv - să găsim soluţii pragmatice de ieşire din criză. Din păcate, creşterea economică nu este un obiectiv pentru programul FMI în România. Achiziţiile publice şi investiţiile sunt prost alocate, fără impact pentru creşterea economică. Mă întreb dacă puteţi clarifica cum au contribuit politicile dv. la creşterea economică din 2011. Cum au sprijinit exporturile şi agricultura, sectoarele care au impulsionat creşterea economică în 2011? O reformă bugetară nu este completă fără o reformă fiscală. Taxele pe proprietate ar trebui să crească de la nivelul actual de circa 0,7% din PIB la media europeană de 3% din PIB. Declaraţiile de avere şi de venit ar trebuie generalizate pentru a sprijini colectarea mai bună a taxelor. Ar trebui să ne reîntoarcem la impozitarea progresivă, aşa cum este valabilă inclusiv în ţările dumneavoastră. Cota unică a eşuat lamentabil: nu a redus birocraţia, nu a majorat veniturile la buget şi nu a stimulat oferta (ci, dimpotrivă, cererea pentru o perioadă).
Şi cel mai important să nu vă fie frică de măsuri de stimulare fiscală. Analizele economice - pe care aş fi fericit să vi le furnizez dacă mi-o cereţi - arată că un nivel mai redus al contribuţiilor sociale ar avea un impact pozitiv asupra bugetului, mai ales dacă sunt însoţite de o majorare a salariului minim. Ar trebui de asemenea să stopaţi lamentabilul sistem de pensii private obligatoriu, un experiment eşuat, responsabil pentru 15% din deficitul bugetului public de pensii."
Aceasta este o parte dintr-o scrisoare publică pe care economistul Liviu Voinea i-a trimis-o, în octombrie 2011, directorului FMI Christine Lagarde şi reprezentantului FMI de atunci pentru România Jeffrey Franks.
La opt luni de la această scrisoare, Liviu Voinea are un şef de cabinet, patru consilieri, un curier, şapte telefoane pe o masă specială şi un birou pe care scrie numele său însoţit de titulatura "Secretar de Stat". Secretar de stat în Ministerul Finanţelor în guvernul condus de Victor Ponta, însărcinat chiar cu politica fiscală aspru criticată în scrisoarea citată.
De trei ani, puţini economişti români au pus sub semnul întrebării acordul cu FMI. Şi mai puţini au criticat, după 2005, introducerea cotei unice şi au propus "cu subiect şi predicat" majorarea neîntârziată a impozitelor pe avere.
Ce rămâne acum din aceste poziţii?
"România nu-şi poate permite să rateze ţintele din acordul cu FMI. Suntem într-o perioadă de şase luni de tranziţie. Nu este momentul pentru măsuri radicale. Noi suntem un guvern de tranziţie. Veţi vedea poziţiile noastre din 2013 încolo", spune Voinea.
Relaţia cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială?
"Nu ieşim din aceste acorduri, avem o responsabilitate aici. Până în martie 2013 suntem în aceste acorduri şi orice decizie pe care o luăm o trimitem pentru avizare şi la FMI şi Comisia Europeană. Nicio modificare a legislaţiei fiscale nu se face fără ştirea lor. Ar fi o greşeală enormă să denunţăm acordul cu FMI. Este vorba de interesul naţional aici. Însă abia acum şi ei îşi dau seama că au parteneri de negociere."
Impozit majorat pe avere?
"Vom lua o serie de măsuri fiscal-bugetare cu scopul distribuirii mai echitabile a poverii fiscale, dar cu aplicare din 2013. Problema este în analiză. Se va pune problema unei declaraţii globale de venit. Apoi, trebuie stabilit ce vom impozita, fluxul sau stocul?"
Cota progresivă?
"Lucrăm la scenarii pentru cote progresive şi eventuale reduceri de taxe şi contribuţii sociale. În primul rând trebuie agreate cu Comisia Europeană şi FMI. Ne uităm la faptul că Slovacia a renunţat la cota unică. Ne uităm la modelul polonez."
Primul draft de buget pe 2013 va fi gata la sfârşitul lunii iulie, când va fi prezentat FMI.
Fondurile de pensii private obligatorii?
Voinea a fost un critic al fondurilor de pensii obligatorii administrate privat, pe temeiul că din acestea profită doar administratorii, creează deficit bugetar şi nu trebuie ca oamenii să fie obligaţi să dea bani în administrare privată, şi s-a bătut public să obţină măcar garantarea unui randament minim, egal cu inflaţia.
"Ce pot să vă spun acum? Nu este momentul pentru măsuri radicale. A venit pe masa mea proiectul de lege pentru garantarea randamentului minim la inflaţie a fondurilor de pensii private şi nu am dat aviz favorabil. Nu am venit să-mi impun o agendă personală."
Reducerea contribuţiilor sociale?
"În analiză."
Atunci ce rămâne?
Liviu Voinea spune că în cele 40 de zile de când a preluat mandatul de secretar de stat la Finanţe responsabil de politica bugetară a promovat o ordonanţă de urgenţă de modificare a Codului fiscal prin care este simplificată deducerea cheltuielilor cu benzina pentru firme şi este majorat plafonul de neplată a TVA pentru micile întreprinderi până la 220.000 de lei.
Apoi, el mai susţine că a fost simplificată impozitarea câştigurilor de la bursă, astfel încât nu mai trebuie depuse cinci declaraţii pe an, ci numai una la sfârşitul anului. Tot la acest capitol, Voinea spune că există un proiect de lege care prevede trecerea la raportarea IFRS (standardele internaţionale de contabilitate - n. red.) a companiilor cotate pe bursă.
Totuşi, prevederile de modificare a Codului fiscal erau în pregătire în minister înainte de preluarea puterii de către guvernul Ponta. "Erau mai multe propuneri", concede Voinea, "dar noi le-am ales pe cele corecte".
Din seria măsurilor preluate de la fosta guvernare, dar mult "îmbunătăţite" este şi împrumutul de un miliard de euro de la Banca Mondială constituit ca un "buffer", adică o rezervă pentru situaţia când situaţia de pe pieţele financiare s-ar înrăutăţi şi România ar trebui să se împrumute mai scump.
Cu acest împrumut ieşise şi vechea conducere a Ministerului de Finanţe în faţă, ca o mare realizare. "Noi am negociat în plus să avem acces liber la bani din momentul aprobării, să nu fie condiţionat în vreun fel", spune Voinea. Liviu Voinea a fost un acerb critic al risipei banilor publici până să preia acest post, primul pentru el în aparatul guvernamental.
Ce a făcut odată ajuns la putere în această direcţie? Tot de la Banca Mondială vine răspunsul.
"Am constituit un grup de lucru cu Banca Mondială de evaluare a investiţiilor publice cu fonduri guvernamentale, adică pentru circa 10% din cele circa 40.000 de investiţii publice. Va fi luat proiect cu proiect, vom defini parametri de evaluare (termen de finalizare, grad de realizare) şi vom vedea unde vom putea tăia din cheltuieli."
În cadrul proiectului, care va fi gata până la sfârşitul lunii iulie, va fi construită o bază de date care va fi accesată de toţi ordonatorii de credite, iar propunerile de reducere a investiţiilor vor fi făcute de Finanţe, dar aprobate de fiecare minister sau ordonator de credite în parte.
Ca economist însă nu puteţi fi acuzat că tăiaţi de la investiţii şi majoraţi salariile bugetarilor? "Nu", răspunde Voinea, "tăiem de la investiţii ineficiente, iar la salarii este vorba de recuperare".
Voinea spune că a trebuit să preia de la fostul guvern rezolvarea a cinci proceduri de infringement (situaţii în care Uniunea Europeană constată încălcarea normelor europene) pe care trebuie să le rezolve, dintre care una priveşte obligativitatea plăţii TVA integral la maşinile în leasing în cazul în care acestea sunt furate.
Secretarul de stat mai spune că este foarte atent la bugetele companiilor de stat, pe care este însărcinat să le avizeze. "Am redus cheltuielile cu 150 milioane de lei la o companie de stat din cadrul Ministerului Economiei pentru că am analizat şi nu avea venituri corespunzătoare." Nu este periculos însă să se ocupe Fiscul de o companie din energie, de exemplu, care poate avea nevoi specifice de dezvoltare, nu ar trebui Ministerul Economiei să decidă cheltuielile şi veniturile? "De ce? Am tăiat inclusiv de la publicitate şi protocol. Ce îi trebuie unui monopol de stat publicitate?"
Economistul a avut de-a lungul timpului şi anumite poziţii critice la adresa ideii de dezvoltare a economiei în primul rând pe baza investitorilor străini.
"Impactul cumulat al acestor investiţii (investiţiile străine în Călăraşi - n. red.) asupra dezvoltării locale este foarte redus. Este vorba despre aşa-numitele "insule" (pockets în limba engleză) de profit, care nu generează însă bunăstare şi în jurul lor. Aceste investiţii mari pot fi profitabile, dar întrucât ele vin tocmai în căutare de forţă de muncă ieftină, nu îşi permit să plătească resursa umană suficient de bine pentru a crea un efect de antrenare la nivelul comunitaţii", scria el în septembrie 2006 în Ziarul Financiar într-o opinie intitulată "Insulele de profit nu fac valuri".
Ar fi o cale acum pentru România să procedeze precum Ungaria, adică să împartă povara crizei cu multinaţionalele bancare, din telecom, din retail sau energie - acestea fiind taxate special pentru a nu mai majora alte taxe pe consum sau pe profit la Budapesta?
"Nu suntem într-o lume ideală. Ne uităm în jur la experienţa altor ţări, dar mai mult la modelul polonez. Nu sunt în favoarea unei impozitări suplimentare asupra unor categorii speciale de companii", răspunde acum Voinea.
El precizează însă că este în lucru o propunere pentru un impozit pe profit excepţional obţinut de companii din liberalizarea preţurilor la energie electrică şi gaze naturale. Nu este vorba însă şi de petrol. "La Petrom am avut o întâlniri cu reprezentanţii companiei, am propus două formule de calcul pentru preţul benzinei. Acum problema este la Consiliul Concurenţei."
Pe de altă parte, Voinea spune că a fost creată o unitate specială de lucru la nivelul ministerului pentru preţurile de transfer - modalitatea prin care multinaţionalele îşi scot neimpozitate profiturile din România, constituită din specialişti din ANAF şi din cadrul direcţiilor de politică fiscală.
De asemenea, Voinea a mai spus că a fost decisă constituirea unui grup de lucru pentru analiza impactului micro-economic al deciziilor fiscale, care până acum erau evaluate doar la nivel macro.
"Deşi datele despre companii există, până acum a fost evaluat insuficient impactul politicilor fiscale la nivel micro - asupra companiilor, asupra persoanelor fizice.
Pentru Liviu Voinea acesta este primul post într-o structură guvernamentală. De pe margine a criticat dur atât risipa de cheltuieli, cât şi numărul mare de angajaţi de la stat. Ce spune acum din interiorul sistemului?
"Impresia că nu se lucrează la stat este greşită. Se lucrează mai mult ca în privat, chiar şi până seara târziu. Şi ţineţi cont că în esenţă sunt oameni prost plătiţi. Se munceşte. Apoi, responsabilitatea semnăturii este fantastică. Sigur, se poate spune că dacă se stă foarte mult peste program este un semn de ineficienţă, dar efectiv nu ai ocazia să respiri nici 10 minute. Nu sunt mulţi funcţionari, cel puţin în aparatul central, în cele opt direcţii pe care le coordonez, cu 800 de oameni. Schemele sunt supra-încărcate la nivelul administraţiei locale, nu aici."
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
