Încrederea firmelor şi consumatorilor din zona euro a ajuns luna aceasta la maximul ultimilor zece ani, inflaţia din Germania, motorul economic al regiunii, a accelerat şi Berlinul şi-a îmbunătăţit proiecţiile de creştere, iar Franţa a evitat scenariul ca în turul doi al alegerilor pentru preşedinte să se confrunte lideri extremişti de stânga şi de dreapta.
În plus, Comisia Europeană şi parlamentarii europeni au contrat măsurile populiste ale guvernului maghiar condus de Viktor Orban, dintre care unele sunt îndreptate împotriva Bruxelles-ului.
Toate semnele arată că economia zonei euro a accelerat la începutul acestui an, iar perspectivele economice şi politice ale zonei euro se îmbunătăţesc. În acest context, Banca Centrală Europeană a decis ieri să menţină dobânda principală pentru operaţiunile de refinanţare la minimul istoric de 0% şi dobânda facilităţii de depozit la -0,4%, reamintind că se aşteaptă în continuare ca dobânzile să rămână la nivelurile curente sau să fie micşorate pentru o perioadă mai lungă de timp, până când instituţia va fi retras programul de quantitative easing. Banca a anunţat, aşa cum a indicat în decembrie, reducerea ritmului de achiziţii de active de la 80 de miliarde de euro pe lună la 60 de miliarde de euro pe lună, notează Financial Times. Programul va fi derulat până la sfârşitul acestui an.
Presată, mai ales de Germania, să înceapă retragerea politicilor monetare neortodoxe, BCE a ales calea prudenţei, având în vedere că retragerea prematură din urmă cu şase ani a fost urmată de recesiune. În conferinţa de presă care a urmat anunţului privind politica monetară, preşedintele BCE Mario Draghi a insistat asupra realizărilor economice din ultimii trei ani, printre care o creştere medie trimestrială de 0,4% începând cu 2013, crearea a
5 milioane de locuri de muncă, eliminarea deflaţiei şi, în sfârşit, o revenire la „scară largă“ concentrată în statele din nordul şi sudul zonei euro.
„Revenirea era fragilă şi inegal distribuită, iar acum este solidă şi extinsă“, a spus Draghi.
În ultima vreme, incertitudinile privind politicile economice ale noii administraţii americane conduse de Donald Trump şi protecţionismul promis de acesta în campania electorală au fost considerate riscuri pentru creşterea economiei europene. Întrebat dacă vizita în SUA a adus mai multă claritate în privinţa impactului economic al venirii lui Trump la Casa Albă, Draghi a răspuns că „nu prea. Ar fi prematur să iei orice decizie pe baza posibilelor politici americane“.
Poate că riscul protecţionismului s-a redus cumva“.
Şeful BCE crede însă că Brexitul încă reprezintă o sursă de incertitudine pentru zona euro.
„Să nu credem că Brexitul s-a terminat. Este destul de clar că incertitudinile legate de durata şi forma acordului cu Marea Britanie produc deja efecte economice“, a spus el.
Concluzia lui Draghi este că riscurile cu care se confruntă zona euro tind să se echilibreze, dar înclină încă spre „partea negativă“.
Ieri, înainte ca BCE să-şi facă publice deciziile, yieldurile obligaţiunilor guvernamentale din zona euro au crescut în condiţiile în care datele încurajatoare despre economia zonei euro au adus mai aproape perspectiva înăspririi, sau a normalizării politicii monetare a BCE. Unii investitori se aşteptau ca banca centrală a zonei euro să dea primele semne căva urma un astfel de curs chiar în iunie. Creşterea dobânzilor sau o retragere lentă a schemei de achiziţii de active ar grăbi declinul valorii obligaţiunilor şi creşterea yieldurilor.
Însă, după cum remarcă FT, dacă Draghi spera să abată atenţia pieţelor de la ideea „tapering-ului“, adică a retragerii programului de achiziţii de active, pare că a avut suces. Euro şi-a schimbat direcţia în cursul conferinţei de presă, depreciindu-se în raport cu dolarul. Un euro slab este bun pentru exportatorii europeni.
Revenind la datele economice, indicatorul încrederii în economie calculat de Comisia Europeană a crescut de la 108 puncte în martie la 109,6 puncte în aprilie, cel mai ridicat nivel începând cu august 2007.
În sectorul afacerilor, companiile manufacturiere sunt cele mai optimiste. Îmbunătăţirea încrederii este benefică pentru perspectivele economice ale zonei euro având în vedere că managerii încrezători se simt mai liberi să investească şi să angajeze.
Separat, guvernul german a majorat estimarea de creştere economică pentru 2017 de la 1,4% la 1,5%. Anul viitor PIB-ul va avansa cu 1,6%. Îmbunătăţirea reflectă consumul intern puternic. De asemenea, consumul va duce la reducerea mult criticatului şi îndelungatului surplus comercial al Germaniei.
