Eveniment

Lumi paralele: Cum să dezvolţi judeţele când consiliile judeţene nu ştiu care sunt cele mai mari investiţii sau cei mai mari angajatori

Lumi paralele: Cum să dezvolţi judeţele când consiliile judeţene nu ştiu care sunt cele mai mari investiţii sau cei mai mari angajatori

Autor: Dana Ciriperu

06.04.2017, 21:57 3109

Judeţul Arad are o cifră de afaceri de peste cinci ori mai mari decât cea a judeţului Giurgiu, iar în ultimii opt ani companiile înregistrate în Arad şi-au majorat vânzările cu peste 136%, faţă de 16% avansul înregistrat în Giurgiu. Situaţia se repetă la nivelul întregii ţări în condiţiile în care Bucureştiul şi încă zece judeţe adună 75% din businessul din România (840 mld. lei dintr-un total de 1.222 mld. lei), în timp ce judeţele de la coada clasamentului rulează afaceri comparabile cu vânzările unei reţele de magazine.

Ruptura economică între judeţele României este evidentă, dar cine şi cum o poate atenua în condiţiile în care consiliile judeţene nu au „atribuţii” să-şi cunoască investitorii şi marii angajatori din judeţ?

Ziarul Financiar a trimis un chestionar către toate consiliile judeţene din România din dorinţa de a vorbi despre proiectele de investiţii din fiecare judeţ, despre marii angajatori, despre oamenii responsabili de atragerea investiţiilor. Cum arată economia judeţelor văzută din interior? Ce fac şefii de consilii judeţene pentru a-i atrage pe investitori? Se luptă Dâmboviţa şi Giurgiu, două judeţe vecine, să convingă un potenţial furnizor al Arctic Găeşti să facă o fabrică în judeţ?

Nu. Nu se luptă. Spun că nu au atribuţii în acest sens. Consiliile judeţene au atribuţii legate de investiţiile publice, cele private nu intră în „fişa postului”.

Pentru multe din consiliile judeţene din România, „biblia” este o strategie de dezvoltare pe perioada 2014-2020. Un nou plan cincinal, plin de ambiţii, de proiecte care pot atrage investiţiile în judeţ. Documente de sute de pagini. Dar ce facem cu ele atâta timp cât nu ştim cine sunt cei pe care se bazează în prezent economia judeţului? De ce să ceri la Camera de Comerţ, la INS, la Direcţii Regionale de Statistică informaţii despre şomaj, salarii sau PIB per capita în judeţul Neamţ? De ce nu lucrează zilnic consiliile judeţene cu aceşti indicatori?

Aradul, unul dintre cele trei judeţe din România unde businessul companiilor s-a dublat în perioada 2008-2015, cu o rată a şomajului de numai 2,59% şi un salariu mediu net de 2.118 lei în decembrie 2016, are informaţii despre faptul că „industria se bazează în primul rând pe companiile multinaţionale”. Reprezentanţii consiliului judeţean ştiu şi care este necesarul anual de forţă de muncă al Leoni, unul dintre cei mai mari angajatori din judeţ, dar şi că Aradul este un „importator de forţă de muncă din Ungaria şi din judeţele din sudul României”. În Arad informaţiile există la nivel de consiliu judeţean, chiar dacă şi acolo sunt adunate din surse externe. Există preocupare de a deţine aceste informaţii, la fel ca şi în cazul altor judeţe. Iar investiţiile vin în continuare în Arad.

În Giurgiu sau Teleorman nu există. Judeţul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din judeţ? „Nu deţinem informaţii legate de cele mai mari proiecte de investiţii din judeţ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din judeţ sau rata şomajului”. Judeţul Teleorman, aceeaşi întrebare, acelaşi răspuns. Până când nu va exista interes şi nu vor fi oameni „cu atribuţii” în atragerea de investiţii, spitalul judeţean va rămâne cel mai mare angajator din Giurgiu, iar direcţia de asistenţă socială se va afla în continuare în top trei mari angajatori din aceste judeţe.

AFACERI DE LA ZERO