♦ George Simion propune reducerea taxării muncii şi încurajarea producţiei locale, Crin Antonescu pune accentul pe atragerea investiţiilor, Nicuşor Dan susţine că e nevoie de sprijin pentru industrii cheie precum IT şi industria auto, iar Victor Ponta vine cu un moratoriu politic privind îngheţarea taxelor ♦ Dincolo de aceste direcţii, reducerea taxelor, lupta cu evaziunea şi atragerea de investiţii sunt teme care au apărut timid în dezbaterile prezidenţiale.
Cei patru candidaţi prezentaţi de sondaje cu cele mai multe şanse de câştig din rândul celor care aspiră la Cotroceni, respectiv George Simion, Crin Antonescu, Nicuşor Dan şi Victor Ponta, vin în programele lor prezidenţiale cu viziuni economice care variază de la reducerea agresivă a taxării muncii şi susţinerea industriei locale până la consolidarea investiţiilor strategice în sectoare de viitor sau îngheţarea politicii fiscale.
În timp ce George Simion propune plafonarea contribuţiilor sociale la 25% şi un impozit redus pe cifra de afaceri, Crin Antonescu mizează pe orientarea economiei spre industrii de valoare adăugată, iar Nicuşor Dan vrea să taie din cheltuielile publice şi să digitalizeze ANAF. De cealaltă parte, Victor Ponta vizează măsuri punctuale cu impact imediat: reducerea TVA, eliminarea taxelor pentru pensiile mici şi reintroducerea facilităţilor pentru IT şi agricultură, după cum arată programele lor prezidenţiale publice.
O analiză a declaraţiilor despre măsurile economice şi de susţinere a mediului de business din cele trei dezbateri prezidenţiale de săptămâna aceasta, realizată cu ajutorul Rainman, o soluţie bazată pe inteligenţă artificială, dezvoltată de Digital Nation, arată că doar o parte dintre candidaţi au abordat în mod real temele economice şi măsurile pentru susţinerea mediului de afaceri.
George Simion, candidatul AUR, nu a participat activ la dezbateri. S-a retras de la cea organizată de Digi24 la scurt timp după începere şi a fost absent de la celelalte formate. Drept urmare, nu a prezentat nicio viziune sau măsură economică în contextul analizat.
Crin Antonescu nu a formulat propuneri economice clare în dezbaterile analizate. Prezenţa sa pe temele legate de economie şi mediul de afaceri a fost marginală. Analiza Rainman arată în discursul lui Antonescu propuneri specifice pe reforma statului, mai generale pe alte zone; abordare frecventă, dar axată pe stat; focus redus pe stimularea directă a privatului, mai mult pe stabilitate; accent foarte puternic pe eficienţa statului şi controlul cheltuielilor; viziune limitată la reforma statului.
Nicuşor Dan a propus un set clar de măsuri economice, punând accent pe responsabilitatea fiscală, combaterea evaziunii şi atragerea fondurilor europene. A pledat pentru reducerea cheltuielilor publice inutile, profesionalizarea managementului în companiile de stat şi restructurarea aparatului bugetar.
A susţinut un program naţional de irigaţii şi dezvoltarea procesării locale a produselor agricole. În sectorul energetic, a propus crearea unui „campion naţional“ cu preţuri stabile pentru a atrage investiţii strategice, precum centre de date. A menţionat şi necesitatea stimulării domeniilor high-tech (AI, semiconductori), folosirea expertizei din diaspora, precum şi dezvoltarea urbană sustenabilă. A afirmat că lupta împotriva corupţiei este esenţială pentru un mediu economic sănătos.
Victor Ponta a vorbit în principal despre realizările economice din perioada mandatului său, precum reducerea TVA şi a impozitelor pe dividende. A criticat guvernarea actuală şi nivelul deficitului bugetar, fără a avansa propuneri detaliate pentru viitor. A susţinut menţinerea taxelor reduse şi subvenţionarea agriculturii, fără a structura un program economic concret. A menţionat importanţa relaţiilor economice regionale (Turcia, Serbia, Ucraina) şi s-a pronunţat împotriva împrumuturilor de la FMI. A declarat că este nevoie de măsuri care să încurajeze tinerii să rămână în ţară.
GEORGE SIMION,
38 de ani, AUR
► Născut pe 21 septembrie 1986 în Focşani
► Licenţiat în Administraţie şi afaceri, Universitatea din Bucureşti
► Masterat de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi
► Înainte de a intra în politică a fost director de marketing şi lider al grupării „Noii Golani“
► Are două cărţi publicate.
Programul Planul Simion – componenta economică:
⇔Reducerea a taxelor pe muncă, a contribuţiilor la sistemul de pensii, asigurări sociale şi de sănătate, până la un nivel maxim cumulat de 25% din salariul angajatului, pentru primii 5.000 de lei din salariul brut
⇔Scutirea de impozite a pensionarilor care aleg să continue munca.
⇔Stimularea sectorului privat prin aplicarea unui singur impozit redus, pe cifra de afaceri, pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Pentru companiile cu o cifră de afaceri mai mică de 5 milioane de euro, vom stabili un impozit pe cifra de afaceri de 2%. Pentru companiile cu cifra de afaceri egală sau mai mare de 5 milioane de euro, se va aplica un impozit pe profit de 16%.
⇔Reducerea evaziunii fiscale în cazul marilor companii şi împiedicarea exportului pe profit. În cazul societăţilor comerciale cu o cifră de afaceri mai mare de 50 de milioane de euro, acestea vor plăti anual un impozit pe profit de 16%, dar nu mai puţin de 1% din cifra de afaceri.
⇔Crearea unui Fond Suveran de Investiţii al României (FSIR).
⇔Dezvoltarea capacităţilor de producţie autohtone - fonduri nerambursabile, europene şi nationale, pentru specializarea în domenii cu valoare adăugată ridicată de interes/necesare pe piaţa internă şi internaţională.
⇔Refinanţarea creditelor ipotecare - printr-un pachet de refinanţare pentru sume cuprinse între 35.000 euro şi 70.000 euro, astfel încât sumele de rambursat lunar către bănci să scadă substanţial, iar dobânda pentru valoarea refinanţată să fie zero.
CRIN ANTONESCU,
65 de ani, PSD, PNL & UDMR
► Născut pe 21 septembrie 1959 la Tulcea
► Licenţiat în Istorie – filosofie, Universitatea din Bucureşti
► A fost profesor de istorie, fost preşedinte PNL şi ministru
► A fost preşedintele interimar al României în 2012.
Programul România înainte! componenta economică:
⇔ Menţinerea cotei unice - recunoscând că această filosofie fiscală a stat la baza creşterii economice a României în ultimii 20 de ani, a atras investiţii şi a accelerat recuperarea PIB/capita.
⇔Un nou model economic în interiorul Uniunii Europene - dinspre o economie de consum spre o economie de valoare adăugată, bazată pe sectoare strategice: IT&C, energie, agricultură procesată, industrii creative, biotehnologie, industrie de apărare, microelectronică.
⇔Un mecanism de monitorizare şi alertă timpurie a fondurilor europene de toate tipurile, pentru a anticipa blocajele şi întârzierile în accesarea acestora.
⇔Susţinerea unui pact naţional pentru Antreprenoriat, care să valorifice iniţiativa românească în punctele cheie: stabilitate legislativă, predictabilitate fiscală, acces la pieţe de desfacere interne şi externe şi la capital, sprijin în creşterea businessurilor dincolo de graniţele ţării. Antreprenorii români trebuie trataţi ca parteneri în dezvoltarea ţării, nu ca suspecţi fiscal.
⇔Promovarea conceptului de economie inteligentă - în care diaspora, mediul universitar şi ecosistemele de inovare sunt aduse împreună.
⇔Prioritizarea investiţiilor - voi contribui la o dezbatere naţională referitoare la prioritizarea bugetară. România trebuie să investească acolo unde are avantaje competitive şi decalaje de dezvoltare.
⇔Construcţie bugetară responsabilă, în echilibru cu angajamentele europene. Atât programarea, cât şi închiderea bugetară trebuie să fie decise în parlament, pentru a avea o imagine clară asupra impactului.
⇔Reforma achiziţiilor publice pentru accelerarea investiţiilor şi atragerea de fonduri europene.
⇔Revizuirea schemelor de ajutor de stat pentru a încuraja investiţiile cu valoare adăugată mare.
⇔One-Stop Shop pentru investitori - un punct unic de contact care să centralizeze corespondenţa dintre instituţii şi să livreze decizii rapide.
⇔Activarea Băncii Naţionale de Dezvoltare pentru proiectele strategice.
NICUŞOR DAN,
55 de ani, independent
► Născut pe 20 decembrie 1969 la Făgăraş
► Licenţiat în Matematică, Universitatea din Bucureşti
► Doctorat în matematică la École Normale Supérieure, Franţa
► Olimpic internaţional la matematică
► Este fondatorul Asociaţiei Salvaţi Bucureştiul şi al USR
► Primar al Capitalei din 2020.
Programul România onestă - componenta economică:
⇔ Digitalizarea ANAF şi combaterea marii evaziuni fiscale
Stoparea evaziunii fiscale din importuri, care creează o concurenţă neloială firmelor româneşti. Taxare echitabilă şi eliminarea favorizărilor politice pentru „băieţii deştepţi“.
⇔ Stimularea economică prin strategii clare
Statul va susţine dezvoltarea economică în domenii strategice: pe de o parte, tehnologiile emergente (inteligenţă artificială, securitate cibernetică, semiconductori) şi sectoarele în care România are deja avantaje competitive (energie, industria auto).
⇔ Investiţii în sistemul de irigaţii
Finanţarea unui sistem coerent şi eficient, esenţial pentru agricultură.
⇔ Reducerea cheltuielilor publice
O analiză riguroasă a cheltuielilor statului, în colaborare cu mediul de afaceri şi cu mari firme de consultanţă.
⇔ Dezvoltarea sectorului agroindustrial
Sprijin pentru extinderea capacităţilor de procesare şi export cu valoare adăugată, în scopul valorificării potenţialului agricol şi al creării de ecosisteme economice comparabile cu cele din vestul Europei.
⇔ Simplificarea accesului la fonduri europene
IMM-urile româneşti trebuie să poată accesa mai uşor resursele disponibile prin fonduri europene.
⇔ Asigurarea unui cadru favorabil investiţiilor private
Reducerea birocraţiei în relaţia cu instituţiile statului, controale proporţionale din partea autorităţilor de control şi predictabilitate fiscală (fără modificări de taxe de la o zi la alta).
VICTOR PONTA,
52 de ani, independent
► Născut pe 20 septembrie 1972 în Bucureşti
► Licenţiat în drept, Universitatea din Bucureşti
► Fost magistrat
► Fost preşedinte PSD, fost prim-ministru.
Programul România pe primul loc - componenta economică:
⇔ Îngheţarea TVA şi a celorlalte taxe până la 31 decembrie 2026
Victor Ponta propune un moratoriu politic pentru a asigura stabilitate şi predictabilitate fiscală, considerând că acest lucru este esenţial pentru recâştigarea încrederii în guvern.
⇔ Reducerea TVA la 5% pentru alimente
Ponta susţine că această măsură are ca scop sprijinirea consumatorilor şi a producătorilor locali, contribuind la scăderea preţurilor la produsele alimentare de bază
⇔ Revenirea la impozitul de 5% pe dividende
Reducerea impozitului pe dividende la 5% ar stimula investiţiile şi ar încuraja distribuirea profiturilor, contribuind astfel la creşterea veniturilor bugetare, crede Ponta.
⇔ Reintroducerea facilităţilor fiscale în IT, agricultură şi construcţii
Victor Ponta vrea să reactiveze politicile fiscale favorabile acestor domenii, despre care spune că anterior au contribuit semnificativ la creşterea economică a României
⇔ Eliminarea impozitului de 10% pentru salariul minim şi pensiile mici.
Această măsură vizează creşterea veniturilor nete ale celor cu salarii şi pensii reduse, contribuind la reducerea inegalităţilor sociale
⇔ Oprirea importurilor de produse agroalimentare din Ucraina
Ponta propune blocarea importurilor de produse agroalimentare din Ucraina, considerând că acestea afectează negativ agricultura autohtonă.
⇔ Creşterea cheltuielilor militare la 3,5% din PIB.
