Ion Ghizdeanu, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, estimeaza ca in trimestrul trei scaderea va fi in jur de 8%, academicianul Lucian-Liviu Albu considera ca scaderea din T3 va fi cuprinsa intre -7 si -8,5%, insa exista estimari care coboara pana la -10%, apartinand economistilor ING.
„Diminuarea scaderii din sectorul serviciilor si al industriei ar putea compensa o scadere a agriculturii in trimestrul trei. Agricultura ar putea avea o contributie mai negativa in T3, mai ales din cauza ponderii pe care o detine, de circa 10%, fata de T2 cand agricultura detine in jur de 4-5%", comenteaza Rozalia Pal, economist-sef al UniCredit Bank.
Cresterea anuala din trimestrul al treilea va fi influentata de un efect de baza consistent determinat de productia agricola foarte buna din perioada corespunzatoare a anului 2008, apreciaza analistul BCR Florin Eugen Sinca.
Industria ar putea avea o evolutie usor imbunatatita in trimestrul trei, „ca un prim efect pozitiv al relansarii productiei industriale din Vest, care se va vedea in exporturile Romaniei". Astfel, evolutia din perioada urmatoare depinde semnificativ de revenirea principalilor parteneri de comert exterior, Germania, Franta, Italia.
„Si in T3 vom avea un declin pronuntat intr-o masura covarsitoare, dar sa speram ca semnele de reviriment din Franta si Germania vor avea durabilitate. Exista si scenariul potrivit caruia ce se intampla acolo este rodul reintregirii stocurilor de materiale si ca inca nu se poate vorbi de o relansare economica. Dar daca admitem ca tarile din Vest experimenteaza o relansare economica, acest lucru va ajuta automat si economia romaneasca", spune profesorul de economie si fost ministru de finante Daniel Daianu.
Ce ne poate ajuta in trimestrul III sa iesim din groapa?
Daianu spune ca sunt trei factori interni care ar putea ajuta economia romaneasca in perioada urmatoare.
„In primul rand, bugetul statului sa nu mai sufere sincope in privinta finantarii deficitului si sa injecteze resurse in economie. In al doilea rand, pe fondul dezinflatiei, dobanzile sa fie mai convenabile pentru firme. Creditul trebuie sa-si reia functia de refinantare, fara de care va fi foarte greu sa repornim motoarele. Iar in al treilea rand, desi cred ca e cel mai important aspect, sa absoarbem fonduri structurale. Fondurile structurale raman singurul piston al unui motor care da rateuri", comenteaza Daianu. Speranta de revenire economica se leaga insa de trimestrul patru din acest an, cand un efect de baza favorabil, dat fiind faptul ca in trimestrul patru din 2008 economia a crescut doar cu 2,9%, ar putea diminua considerabil scaderea.
„Trimestrul doi nu a fost chiar asa de rau, scaderea putea sa fie si mai mare, de 9 spre 10%. Eu zic ca s-a atins varful cel mai de jos, urmand ca in trimestrul trei sa vedem o scadere de peste 7%, iar in trimestrul patru de peste 5%", spune analistul financiar Dragos Cabat, care apreciaza ca populatia va resimti si mai rau efectele crizei, pentru ca exista un decalaj. „Pe partea de somaj, de acum incolo se vor resimti efectele. Rata somajul ar putea urca la 8,5-9% pana la sfarsitul anului."
Lucian-Liviu Albu apreciaza ca in trimestrul patru scaderea ar fi chiar mai redusa de 5%, cuprinsa intre -3 si 0%.
„Datele din prezent arata ca reluarea cresterii economice va fi lenta, iar produsul intern brut va ramane sub potential in urmatorii ani", spune analistul BCR Sinca.
Pe locul 4 in UE la scaderea PIB
Scaderea de 8,8% a PIB in trimestrul doi comparativ cu perioada similara a anului trecut reprezinta al patrulea declin din Uniunea Europeana (UE), comparativ cu o medie de 4,8% la nivelul celor 17 state care au raportat pana acum datele catre Eurostat. Declinul de 6,2% din primul trimestru a fost al saselea declin al PIB la nivelul UE din cauza scaderilor mai accentuate din agricultura si industrie. In 2008, Romania a inregistrat cea mai mare crestere economica din UE, de 7,1%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
