Eveniment

Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de preşedintă a Republicii Moldova: un pas mai aproape de UE şi unul mai departe de Moscova. Republica Moldova, o ţară cu un PIB de 16 mld. euro şi exporturi de 4 mld. euro, este în proces de aderare la Uniunea Europeană, iar votul de la referendumul de aderare, cu o săptămână în urmă, a parafat parcursul

Maia Sandu a câştigat al doilea mandat de preşedintă...

Autor: Răzvan Botea

05.11.2024, 00:07 164

Drumul până acolo este însă lung: alegătorii proruşi sunt majoritari în Republica Moldova, iar diaspora, care a salvat referendumul şi fotoliul preşedintei Maiei Sandu, este departe.

Maia Sandu a câştigat al doilea mandat la preşedinţia Republicii Moldova, în urma votului de duminică. Faţă de alegerile anterioare, nu a pierdut decât 13.000 de voturi. A avut 943.000 de voturi la alegerile precedente şi a câştigat cu 57,6%. Acum are 930.000 de voturi şi un procent de 55,4%, deci a pierdut numai 13.000 de voturi, în ciuda crizelor suprapuse prin care Republica Moldova a trecut prin mandatul său: pandemia, criza energiei şi războiul din Ucraina.

Pe de altă parte, Maia Sandu nu a câştigat votul din Republica Moldova, practic diaspora moldoveană fiind cea care i-a adus cel de-al doilea mandat. Aceasta este calea de atac a opoziţiei şi a Federaţiei Ruse, care nu recunosc votul diasporean. În Republica Moldova, ca în oricare altă democraţie, fiecare cetăţean are drept de vot, indiferent de rezidenţa sa.

Pentru Maia Sandu dificultăţile ar putea apărea la realizarea reformelor promise, inclusiv luni, pentru că, aşa cum a arătat votul de duminică, dar şi cel de la referendumul de aderare la Uniunea Europeană, susţinerea populară pentru ea, în ţară, nu este la fel de mare precum cea din diaspora. Iar protestele locale, care ar putea rezulta ca formă de rezistenţă la reforme şi la aderarea le Uniunea Europeană, vor fi, dacă vor fi, în ţară şi nu la Bruxelles sau la Paris. În Republica Moldova votul s-a înclinat către adversarul său, Stoianoglu.

În diaspora, Maia Sandu a obţinut 83% din voturi, în vreme ce contracandidatul ei a obţinut numai 17%.

„Diaspora, eşti uimitoare. Diaspora noastră ne-a mai dat o lecţie din care fiecare dintre noi trebuie să tragem învă­ţăminte. Moldovenii noştri de departe au arătat din nou, că Moldova bate în piepturile lor la fel de puternic ca în piepturile noastre cei de aici, de acasă. Chişinăul a dat dovadă de o mobilizare extraordinară”, a spus Maia Sandu, în discursul de după anunţarea rezultatelor votului.

Alegerile din această toamnă, deşi importante, au fost doar preambul al alegerilor legislative care urmează în vara lui 2024. Asemenea preşedintelui român, puterea preşedintelui Republicii Moldova are nevoie să aibă în spate o majoritate parlamentară, pentru a putea implementa reformele şi parcursul european. În acest moment, guvernul Republicii Moldova este condus de Dorin Recean, cu orientare proeuropeană, dar, aşa cum au arătat rezultatele referendumului şi alegerilor prezidenţiale, orice procent poate face diferenţa în înclinarea balanţei.

Uniunea Europeană, prin vocea preşedintei executivului european Ursula von der Leyen şi a lui Emmanuel Macron, preşedintele Franţei, au felicitat victoria Maiei Sandu: Moldova face un pas mai aproape de Uniunea Europeană şi unul mai departe de Moscova. Sandu a fost felicitată şi de preşedinţii României, Poloniei, SUA şi Ucrainei - ţări care s-au uitat cu multă atenţie la alegerile din Moldova.

„Este nevoie de un tip rar de forţă pentru a depăşi provocările cu care v-aţi confruntat în aceste alegeri. Sunt fericită să continui să lucrez cu dumneavoastă pentru un viitor european pentru Moldova şi poporul său”, a transmis Ursula von der Leyen.

Provocarea următorilor ani pentru Maia Sandu şi guvernul Republicii Moldova este integrarea ţării, cu un PIB de 16 mld. euro, în Uniunea Europeană. Moldova are deja un parcurs stabilit, însă are nevoie de implementarea reformelor, de la justiţie la funcţionarea economiei, ca, într-un final, să intre în Uniunea Europeană cu beneficiile care derivă din aderare: accesul neîngrădit la piaţa unică, accesul la fonduri europene pentru dezvoltare.

 

► 13.700 lei moldoveneşti (3.500 lei) este salariul mediu net din Republica Moldova

► 4.274 lei moldoveneşti (1.100 lei) este salariul minim net în Republica Moldova

► 118 mld. lei moldoveneşti (30 mld. lei) este bugetul public al Republicii Moldova

► 16 mld. euro a fost PIB-ul Moldovei în 2023

► 4 mld. euro au fost exporturile de bunuri ale Moldovei în 2023

► 31% din PIB este datoria publică a Republicii Moldova

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels