Eveniment

Majorarea cheltuielilor publice cu partide şi alegeri nu indică o creştere a lăcomiei, ci o creştere a bunăstării – iată ceea ce ar putea apărea drept o judecată ciudată

Alegeri 2020

Majorarea cheltuielilor publice cu partide şi alegeri nu indică o creştere a lăcomiei, ci o creştere a bunăstării – iată ceea ce ar putea apărea drept o judecată ciudată

Autor: Iulian Anghel

21.08.2020, 00:05 526

♦ O estimare modestă a cheltuielilor statului cu alegerile şi finanţarea partidelor, în 2020, este de 700-800 mil. lei (200 mil. lei pentru finanţarea partidelor în afara campaniei; 200 mil. lei, rambursări pentru cheltuielile din alegerile locale; 100 mil. lei, rambursări pentru cheltuielile din alegerile parlamentare; 100 mil. lei, cheltuielile guvernului pentru organizarea alegerilor locale şi alte 100 mil. lei pentru organizarea alegerilor generale) ♦ Însă costul nu este mare, judecând cât de mult bine face unei ţări un sistem democratic şi pluripartit.

Expresia „democraţia costă“, poate fi verificată la propriu – costurile subvenţionării partidelor şi ale campaniilor electorale sunt mari. Lipsa democraţiei are  însă calcule incomensurabile: de aceea democraţia trebuie preţuită, slăbiciunea partidelor trebuie amendată, dar ar fi o greşeală capitală să spui că sistemul politic este inutil.

De la alegerile locale şi legislative din 2016 şi până astăzi, costul finanţării forma­ţiunilor politice a crescut substanţial, de la 14,5 milioane de lei în 2016, la 252 mil. lei în 2019 – adică de 18 ori. Finanţarea a crescut pentru că legea de finanţare a partidelor a fost modificată şi permite o finanţare pentru partide de la 0,02% din PIB până la 0,04% din PIB (dublu faţă de legea anterioară). Pe de altă parte, finanţarea a crescut şi pentru că PIB-ul a crescut – evident că nu de 18 ori, dar creşte şi numărul celor înscrişi în cursă.

Finanţarea de la bugetul de stat a partidelor înseamnă însă costul lor de susţinere în afara campaniilor electorale. Legea finanţării partidelor, 334/2006, face dinstincţie între finanţarea în afara campaniei (finanţare care vine de la stat, contribuţii, sponsorizări, activităţi proprii) şi finanţarea din campaniile electorale (care exclude, iniţial, fondurile publice, drept la rambursare, la final de alegeri, având partidele/candidaţii independenţi care au obţinut 3% din voturi la nivel naţional/local). Finanţarea în campanie, care presupune, aşadar, să-ţi susţii financiar  propria-ţi cauză, este mult mai limitată decât în afara campaniei. Dar şi aici nivelul cheltuielilor a crescut puternic pentru că grila de sponzorizare face trimitere la salariul minim brut pe economie, care s-a dublat în ultimii ani. De pildă, arată raportul din 2019 al Autorităţii Electorale Permanente, cheltuielile partidelor pentru alegerile locale din 2016 au însemnat 54 mil. lei (la venituri de 55 mil. lei). Alegerile de anul acesta ar urma să însemne cheltuieli de 220 mil. lei (la venituri de 230 mil. lei), presupune sursa citată. Din aceste cheltuieli, rambursările ar putea fi de 190 mil. euro (cei care au peste 3% din voturi au drept la rambursări).

O estimare modestă a cheltuielilor statului cu alegerile şi finanţarea partidelor, în 2020, este de  700-800 mil. lei (200 mil. lei pentru finanţarea partidelor în afara campaniei; 200 mil. lei, rambursări pentru cheltuielile din alegerile locale; 100 mil. lei, rambursări pentru cheltuielile din alegerile parlamentare; 100 mil. lei,  cheltuielile guvernului pentru organizarea alegerilor locale şi alte 100 mil. lei pentru organizarea alegerilor generale). Însă costul nu este mare, judecând cât de mult bine face unei ţări un sistem democratic şi pluripartit.

 
 
 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO