Scoaterea companiilor de stat de sub influenţa politică şi eficientizarea lor prin aducerea unor manageri cu experienţă în sectorul privat va fi un şoc pentru economie la fel cum a fost şi Revoluţia din 1989, care a determinat marile privatizări şi începutul capitalismului, sunt de părere specialiştii care au participat ieri la şedinţa deschisă de redacţie ZF Expert.
Diagnosticarea companiei şi stabilirea unor obiective clare, pe baza unor analize realizate de firme mari de project management, consultanţă în management, consultanţă fiscală şi avocatură sunt primii paşi pentru ca managerii din mediul privat selectaţi pentru conducerea marilor companii de stat să fie şi eficienţi. Aceasta este una dintre concluziile la care au ajuns ieri Mihai David, fostul şef al Hidroelectrica, consultantul financiar Ionel Blănculescu, Radu Manolescu, unul dintre cei mai experimentaţi head-hunteri locali, Bogdan Mitrofan, HR Business Partner la Orange, şi Bogdan Belciu, partener în cadrul PwC, în urma şedinţei deschise de redacţie ZF Expert.
De la începutul acestui an, de când preşedintele Traian Băsescu şi premierul Emil Boc şi-au luat angajamentul în faţa FMI şi a Băncii Mondiale de a introduce management privat la unele companii de stat pentru a le spori eficienţa, s-a ajuns într-o etapă de analiză a proiectului.
Consilierii Ministerului Economiei au cerut deja sfatul unor headhunteri şi vor fi mai multe firme private implicate în analiza financiară a companiilor, în setarea de obiective realiste pentru noii manageri şi în stabilirea puterii lor de decizie.
Experţii prezenţi ieri în redacţia ZF au admis însă că nu se poate spune încă cine va lua o decizie privind stabilirea obiectivelor noilor manageri aduşi din mediul privat: Ion Ariton, ministrul economiei, Victor Cazană, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), acţionarul majoritar al companiilor de stat sau echipa de conducere a fiecărei companii de stat în parte?
"Pentru a stabili un profil al managerului căutat pentru o companie de stat, trebuie să cunoşti informaţii exacte din cadrul companiei, pentru a-ţi da seama unde duci persoana respectivă. Nu va veni nimeni la conducerea unei companii de stat dacă nu are obiective stabilite, dacă nu se desfăşoară în paralel un demers prin care o firmă de consultanţă în management să analizeze indicatorii de performanţă, să facă o analiză de business sau fără să existe o firmă de avocatură care să stabilească parametrii contractului de management", crede head-hunterul Radu Manolescu, partener în cadrul firmei de executive search K.M. Trust&Partners, care a fost implicat în sfătuirea echipei de consilieri de la Ministerul Economiei care se ocupă de problema managementului privat la companiile de stat.
Bogdan Belciu, partener în cadrul companiei de audit şi consultanţă în management PricewaterhouseCoopers (PwC), este de părere că, prin definiţie, companiile de stat sunt predispuse să nu fie orientate spre eficienţă.
"Am lucrat la proiecte de analiză a diagnosticului pentru unele companii de stat şi am descoperit că există structuri care prin definiţie nu sunt orientate către eficienţă, care au contracte dezavantajoase şi societăţi care funcţionau într-un ritm foarte lent, cu oameni cărora le era greu să lucreze în echipe", a spus Belciu. În opinia sa, misiunea managerului din privat care vine la stat este aceea de a convinge miile de angajaţi pe care îi are în subordine că trebuie să schimbe ceva, trebuie să reuşească să schimbe mentalitatea angajaţilor în aşa fel încât aceştia să devină eficienţi.
"Aducerea managerilor din privat la companiile de stat ar putea obţine, într-o primă fază, o reducere de cel puţin 10-20% a costurilor în cazul în care aceştia sunt lăsaţi să ia decizii", a mai spus Belciu.
În opinia lui Mihai David, fostul şef al Hidroelectrica şi actual membru în Consiliul de Administraţie al companiei, o problemă intervine în momentul în care se face selecţia managerilor, pentru că, în general, obiectivele unui mandat de la stat sunt foarte "subţiri".
"În companiile germane, managerii sunt numiţi în companiile de stat în urma promovărilor interne, în timp ce modelul francez a folosit şi promovarea adjuncţilor, dar şi posibilitatea numirii unor oameni care să provină din zona publică şi care să aibă experienţă în mediul privat. Sunt două variante care au dat rezultate bune, însă asta nu înseamnă că trebuie să importăm modelele. Degeaba faci recrutare dacă la baza recrutării nu ai o platformă comună. Cui dai să facă planul de business?", a spus David.
Mai neîncrezător în eficienţa unui management format din oameni cu experienţă în domeniul privat este Ionel Blănculescu, care a fost ministru al controlului în timpul guvernului Năstase.
"Toate discuţiile despre managementul privat reprezintă o acţiune de imagine şi una dintre cele mai importante «revoluţii» în sistemul de stat din '89 încoace. Însă nu cred că se va realiza, pentru că probabil măsurile vor fi tărăgănate până în 2012. Puterea locală nu va renunţa la pierderea companiilor din sfera ei de interes. Baronii locali nu vor permite asta", a spus Blănculescu.
În opinia lui Bogdan Mitrofan, HR Business Partner în cadrul celei mai mari companii telecom de pe piaţă, Orange România, este foarte important rolul pe care îl are un manager nou în motivarea angajaţilor şi în schimbarea mentalităţii în aşa fel încât aceştia să perceapă jobul nu ca o simplă sursă de venit, ci ca pe o provocare de reinventare a locului de muncă pe care îl ocupă
"În discursul prin care încerca să convingă congresul american de beneficiile programului spaţial al USA , J.F. Kennedy a spus următorul lucru: «Gândiţi-vă că nu va merge pe lună doar un singur om, ci o întreagă naţiune». Acesta ar trebui să fie mesajul pe care statul ar trebui să-l folosească pentru susţinerea acestor măsuri şi de asemeni ar trebui să fie sentimentul fiecărui angajat", a spus Mitrofan.
Mihai David a adăugat că recrutările ar trebui să se facă în mod diferit, în funcţie de piaţa pe care activează fiecare companie, iar obiectivele managerilor trebuie setate în funcţie de situaţia în care a fost preluată compania.
"Ce îi spui celui care vrea să vină la conducerea Companiei Naţionale a Huilei când îi dai o companie cu datorii de peste un miliard de euro pe care statul le-a adunat ani de zile? Nu există atât de multă activitate economică în acest domeniu prin care CNH să facă profit de un miliard de euro pentru a acoperi pierderile", a spus David.
Şi Mihai David şi Ionel Blănculescu l-au dat drept exemplu pozitiv de manager la o companie de stat pe Constantin Roibu, actualul şef al Oltchim, care "şi-a sacrificat viaţa pentru companie" în ciuda faptului că lucrează într-un mediu ostil şi nu are suport din partea acţionarilor.
Blănculescu, care a lucrat timp de patru ani la AVAB, o instituţie care gestiona procesul de recuperare a creanţelor statului asupra a peste 4.000 de companii cu o valoare de 4 miliarde dolari, spune că la marile companii de stat funcţionează un management empiric bazat pe lipsă de eficienţă şi responsabilitate.
"Discuţiile sunt doar de imagine, este o falsă problemă aruncată pe piaţă pentru a demonstra FMI-ului că se doreşte o eficienţă în companiile de stat. Primul pas este diagnosticarea companiei în care a venit managerul, proces realizat de către o companie privată. Se vor descoperi lucruri care vor zgudui lumea de afaceri în urma rezultatelor acestei analize de diagnostic. Pasul 2 este analiza pieţei şi apoi este schimbarea echipei cu care se lucrează", a mai zis Blănculescu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
