Şefii de companii mari, româneşti sau multinaţionale, careprimesc o mare parte din veniturile salariale pe contracte de tipPFA, şi ziariştii, una din cele mai mari categorii de angajaţi careprimesc salarii pe contracte de drepturi de autor, sunt cei carevor avea cel mai mult de suferit de pe urma modificărilor aduse laCodul fiscal, spun specialiştii.
Guvernul a aprobat luni seară normele de aplicare ale ac tuluinormativ pentru modificarea Codului fiscal, prin care a fostextinsă baza de impozitare şi care reglementează sistemul de taxarea angajaţilor plătiţi prin contracte de drepturi de autor şi de tipPFA. Astfel, angajatorii, care beneficiau de anumite facilităţifiscale dacă foloseau astfel de contracte pentru remunerareasalaria ţilor, vor fi nevoiţi să ajungă la un acord cuangajaţii.
"Va fi o problemă în zona de management în companiile mari, nunumai din zona de IT, ci din toate sectoarele de activitate. La unleu primit de angajat, angajatorul plăteşte 0,85 de lei la stat. Nuim pozitul este problema, ci par tea de CAS, CASS şi şomaj, pentrucă, de regulă, mana gerii au asigurări private şi vor prefera săîncaseze o parte din venituri prin contractele de PFA atât timp câtnu vor plăti contribuţiile sociale", susţine Varujan Pambuccian,membru în Comisia IT din Camera Deputaţilor. El a mai precizat căangajaţii din sectorul IT din producţie, adică programatorii, nusunt plătiţi, de regulă, prin contracte de tip PFA şi că aceastăcategorie nu va fi afectată de noile reglementări fiscale.
"Presa are însă o problemă serioasă, pentru că foarte mul teziare aplică sistemul de plată a salariaţilor prin intermediuldrepturilor de autor. Totodată, impactul cel mai mare va fi asuprasalariilor mari ale angajaţilor din management, care nu ar aveavreo problemă dacă ar şti că vor primi pensii în funcţie de cât aucontribuit", mai spune Pambuccian, care consideră totuşi căangajatorii vor menţine în continuare contractele de tip PFA şi pecele de drepturi de autor.
Legea care modifică regimul de taxare a persoanelor fiziceautorizate (PFA), intrată în vigoare de la 1 iulie, dar care nu aavut norme de aplicare până la începutul acestei săptămâni, adeclanşat o serie de neclarităţi în rândul consultanţilor fiscali.Una dintre acestea viza diferenţele dintre activităţile consideratedependente şi cele indepen dente, întrucât în lege se arată că esteconsiderată o activitate dependentă "orice element care reflectănatura depen dentă a activităţii".
"Din câte am înţeles din normele de aplicare, dacă eşti liberprofesionist - expert con ta bil, de exemplu - trebuie să ai celpuţin doi clienţi ca să nu se considere că desfăşori activitatedependentă. Dacă ai un singur client, este greu să demonstrezi cănu eşti dependent de el, însă în general nu se întâmplă ca experţiicontabili să aibă numai un client. Măsura este menită să aducăvenituri din taxarea celor care au contracte pe drepturi de autorşi care depind în exclusivitate de angajator, cum suntjurnaliştii", susţine Luminiţa Ristea, managing partner la firma deaudit şi consultanţă în afaceri Nexia. Ea a mai precizat că o partedin angajaţii din IT care erau plătiţi prin intermediulcontractelor de tip PFA trebuie să demonstreze că nu desfăşoarăactivitate dependentă dacă vor să-şi păstreze veniturile la acelaşinivel ca până acum. "Cel mai probabil, se va recurge la o cale denegociere între angajatorii şi angajaţii care vor fi afectaţi deaceastă măsură", mai spune Ristea.
Reprezentanţii sindicatului jurnaliştilor, Mediasind, au anunţatieri că vor ataca în justiţie actele emise de Guvern.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
