Marcel Boloş, Ministrul Fondurilor Europene, a spus joi la Guvern că reducerea deficitului bugetar în planul convenit cu Comisia Europeană include şi o componentă fiscală (majorari de taxe şi impozite, taxe noi nr.), care nu poate fi compensată prin reducerea cheltuielilor bugetare.
„Nu ştiu dacă cei de la Comisie ar putea să accepte o compensare cu ceea ce înseamnă reducerea cheltuielilor”, a menţionat el.
Acesta a ţinut să precizeze că pachetul fiscal asumat de România înseamnă măsuri fiscale cu impact bugetar şi reduceri de cheltuieli.
România a intrat într-o criză bugetară, având în vedere deficitele bugetare foarte mari, cel puţin în 2023-2024 şi în 2025, iar Comisia Europeană, principalul finanţator al economiei României prin fondurile europene şi împrumuturile acordate, cere Guvernului de la Bucureşti măsuri credibile de reducere a deficitului bugetar.
O parte dintre aceste măsuri au fost luate în extremis la finalul anului trecut de către guvernul Ciolacu, dar impactul bugetar, în sensul reducerii deficitului bugetar, nu este semnificativ. Economia României este într-o scădere vizibilă a creşterii economice, în T1/2025 înregistrând doar un plus de 0,2% faţă de T1/2024, ceea ce nu ajută deloc guvernul în gestionarea finanţelor publice. Datoria publică creşte, iar criza politică a dus la creşterea dobânzilor, care au ajuns atât de mari, peste 7,5-8%, încât sunt nesustenabile.
Nicuşor Dan, noul preşedinte, a menţionat că deficitul bugetar este principalul lui obiectiv, iar viitorul guvern şi noul premier trebuie să rezolve această situaţie.
Problema este cum corectezi acest deficit bugetar. Pentru că liderii politici nu prea vor să majoreze taxele, iar reducerea cheltuielilor este foarte greu de realizat.
