Eveniment

Mare atenţie: Datoria externă totală a crescut în primele zece luni cu 8,3 mld. euro, ajungând la 108 mld. euro, cu o îndatorare a statului, care a ridicat de pe pieţele externe 5,6 mld. euro

Mare atenţie: Datoria externă totală a crescut în primele zece luni cu 8,3 mld. euro, ajungând la 108 mld. euro, cu o îndatorare a statului, care a ridicat de pe pieţele externe 5,6 mld. euro

Autor: Iulian Anghel

17.12.2019, 07:00 656

Datoria externă totală (publică şi privată) a ajuns în priele zece luni din an la 108 miliarde de euro. Deşi statul deţine doar 37% din această datorie, iar restul aparţine sectorului privat, este de subliniat că statul s-a împrumutat de pe pieţele externe, în acest an, de două ori mai mult decât a făcut-o economia privată - 5,6 mld. euro datorie nouă în administraţia publică şi 2,7 mld. euro în sectorul privat.

Potrivit datelor publicate luni de BNR, la zece luni, faţă de începutul anului, datoria externă totală a României a crescut cu 8,3 miliarde de euro, de la 99,8 miliarde de euro în decembrie 2018, la 108,2 miliarde de euro la finalul lui octombrie.

Datoria publică externă, pe termen lung, a crescut de la 34,8 miliarde de euro în decembrie 2018, la aproape 40,5 miliarde de euro, după primele zece luni din 2019 – un plus de 16%, care a adăugat datoriei publice încă 5,6 miliarde de euro.

Datoria pe termen scurt, care aparţine, în majoritate, multinaţionalelor a crescut cu 2,7 miliarde de euro, de la 31,5 miliarde de euro în decembrie 2018, la 34,2 miliarde de euro, la finalul lui octombrie 2019.

În aceeaşi vreme, străinii au scos din băncile româneşti, în primele zece luni, 913 milioane de lei şi, astfel, volumul depozitelor a scăzut de la 1,4 miliarde de euro, la finalul lui decembrie 2018, la 520 de milioane de euro la 31 octombrie 2019.

Datoria BNR a rămas aproape neschimbată - 1,2 mld. euro (alocări DTS de la FMI) faţă de 1,1 mld. euro în decembrie trecut.

Deşi, statul deţine doar o treime din datoria externă totală de 108,2 miliarde de euro, datoria nouă adăugată în 2019 îi aparţine în proprţie de 67%. Ministerul Finanţelor a profitat de conjunctura externă favorabilă - dobânzi mai mici şi acces relativ facil la credite - şi a vândut eurobonduri peste plafonul pe care şi-l propusese la început de an.

Însă statul s-a împrumat mult mai mult decât arată evoluţia datoriei publice externe. Necesarul de finanţare brută era fixat la începutul anului la 70 de miliarde de lei (14,6 mld. euro), dar a crescut odată cu majorarea deficitului bugetar de la 2,8% din PIB la 4,4% din PIB, ceea ce înseamnă un adaos la necesarul de finanţare de 16 mld. lei. Acest lucru nu se vede însă în statistici pentru că Finanţele au o rezervă valutară însemnată - este unul dintre motivele pentru care datoia publică externă a crescut atât de puternic.

La nouă luni, datoria nouă în lei şi valută a crescut cu 30 de miliarde de lei (lei şi echivalent lei), până la 360,8 miliarde de lei. Până acum guvernul se lăuda cu o datorie mică, raporată la PIB. În acest an însă, deficitul bugetar de 4,4% din PIB este peste creşterea economică estimată de 4%, ceea ce nu poate însemna decât o creştere de datorie nu doar nominal, ci şi ca pondere în PIB.

AFACERI DE LA ZERO