Economia românească este văzută alături de alte opt pieţe din Europa de Est ca principalul motor de creştere a exporturilor britanice în următorii şapte ani. Diplomaţia economică britanică mizează pe viitoarele afaceri făcute pe baza celor peste 150 miliarde de euro din fonduri europene ce urmează a ajunge în periferia estică prin fonduri europene până în 2020.
„Regiunea oferă oportunităţi. Marea Britanie şi-a triplat exporturile de bunuri în regiune în ultimii zece ani şi a crescut de trei ori exporturile de servicii“, a spus diplomatul britanic Julian King la un eveniment de business organizat săptămâna trecută la Londra.
Concentrarea pe economiile din Europa Centrală şi de Est vine în contextul în care responsabilii de pe Downing Street ţintesc să dubleze exporturile, iar companiile britanice să ajungă să facă afaceri cumulate de 1,2 triliarde de euro (1 triliarde de lire sterline) din acest segment până în 2020.
„Avem doar 3% din piaţa de export din această regiune (Europa Centrală şi de Est - n.red). Rămânem în spatele Franţei şi mult în spatele Germaniei. (...) Datele fundamentale sunt pozitive în regiune şi aşteptăm o creştere economică medie de 2,6% în următorii ani, ceea ce este peste creşterea din zona euro“, a spus Julian King la evenimentul High Growth Europe Showcase.
Livrările companiilor britanice în Europa Centrală şi de Est au fost de 25,5 miliarde de euro în primele nouă luni ale anului, iar România înseamnă în regiune a şasea cea mai mare piaţă cu livrări de 1,3 miliarde de euro. Liderul regional al importurilor din Marea Britanie este Polonia cu 6,9 miliarde de euro, urmată de Cehia cu alte 4,2 miliarde de euro.
Diplomatul Julian King a susţinut în faţa a peste 150 de reprezentanţi ai mediului de afaceri britanic că, deşi estul Europei este pus în umbră de tensiunile ruso-ucrainiene, ţări precum România sau Polonia rămân ferite de instabilitate şi sunt încadrate pe traiectorii de creştere. „Fiecare ţără este diferită şi are lucruri diferite pe care trebuie să le facă pentru a reuşi. O mare parte din fondurile europene vor ajunge în regiune pentru infrastructură şi pentru energie“, a spus diplomatul la evenimentul organizat de agenţia guvernamentală UK Trade and Investment.
Britanicii văd piaţa est-europeană a proiectelor de fonduri europene de investiţii ca un motor de creştere pentru exporturile lor de echipamente şi tehnologie. Astfel, firmele britanice ar urma să ia înapoi o parte din contribuţia pe care autorităţile de la Londra o fac la bugetul Uniunii.
Pieţele considerate cheie diplomaţia britanică sunt cele de infrastructură, inginerie civilă, sănătate, comerţ electronic, securitate şi inginerie civilă.
„Oportunităţi sunt pentru exporturi directe, dar şi investiţii în ambele sensuri. (...) Multe oportunităţi sunt în teritoriu în Ungaria, Polonia sau România, şi nu în capitalele acestor ţări. Pentru a susţine activitatea companiilor, primul pas a fost acela de a spune că Marea Britanie s-a întors în regiune“, a spus Robin Barnett, ambasadorul britanic de la Varşovia, prezent şi el la eveniment.
România este a doua cea mai importantă ţară din regiunea de interes a britanicilor din punctul de vedere al banilor disponibili în proiectele de fonduri europene. Fondurile de coeziune depăşesc 20 miliarde de euro în următorii şapte ani, ceea ce face din Bucureşti al doilea popas al intereselor britanice după cel de la Varşovia, unde sunt disponibile fonduri de 77 miliarde de euro.
Aşa-numita regiune High Growth Europe, zona care ar urma să fie motorul de creştere al exporturilor brtianice, este formată din Austria, Bulgaria, Cehia, Croaţia, Polonia, România, Slovenia, Slovacia şi Ungaria.
Produsul Intern Brut cumulat al acestor ţări este de 1,2 triliarde de euro, PIB/capita se ridică la 13.300 euro, iar zona înseamnă o piaţă de consum de 100 milioane de oameni.
