Reducerea TVA de la 24% la 10% pentru alimentele de bază este una dintre măsurile care vor duce la reducerea evaziunii fiscale din comerţul cu carne, lapte, ulei, pâine sau din cel cu fructe şi legume şi care vor apăsa greu asupra preţurilor, spun marii producători şi procesatori de pe piaţa locală.
"Introducerea TVA de 10% pentru alimentele de bază va reduce preţurile cu cel puţin o cincime. Competiţia între producătorii din industria cărnii este fantastică în acest moment. Capacităţile de producţie sunt în acest moment de zece ori mai mari decât cererea de pe piaţă", a spus Radu Timiş, proprietar al producătorului de mezeluri CrisTim şi preşedinte al Asociaţiei Române a Cărnii, cu ocazia unui seminar pe tema fiscalităţii în agricultură
Procesatorii de carne de pe piaţa locală au semnalat în mai multe rânduri în ultimii doi ani că majorarea TVA de la 19% la 24% a dus la scăderea consumului în comerţul cu amănuntul cu circa 10%. În acest interval afacerile jucătorilor din această industrie s-au clătinat puternic. Dacă în 2008 afacerile cumulate ale primilor zece procesatori de carne se cifrau la 850 milioane de euro, la sfârşitul anului 2010 rulajele s-au redus la 700 milioane euro, potrivit calculelor ZF.
Reducerea TVA la alimentele de bază este o măsură aflată pe lista subiectelor discutate de câţiva ani. La sfârşitul anului 2010 a existat şi un proiect de lege în acest sens, însă acesta nu s-a transformat în lege până în prezent.
TVA redusă sau taxare inversă
"În acest moment sunt două scenarii posibile, introducerea taxării inverse pentru toate alimentele de bază sau reducerea TVA. Scăderea TVA poate fi adoptată de România", a afirmat Alex Jurconi, reprezentant al gigantului american Smithfield, unul dintre cei mai mari crescători de porci de pe piaţa locală.
Taxarea inversă a fost introdusă de guvern la jumătatea anului trecut exclusiv pentru comerţul cu cereale şi plante oleagionoase. Măsura, ce urmează a fi valabilă doi ani, implică eliminarea plăţii TVA pentru fiecare element din lanţul producător-intermediar-comerciant-procesator, această taxă urmând a fi plătită doar de cumpărătorul final al produselor. Jucătorii din comerţul cu cereale au anunţat ulterior intrării în vigoare a acestei măsuri că în piaţă se simte reducerea comerţului la negru.
La polul opus, Nicolae Istudor, profesor universitar la Facultatea de Economie Agroalimentară şi a Mediului de la ASE Bucureşti, a explicat că reducerea TVA nu poate fi considerată ca fiind o soluţie reală pentru diminuarea evaziunii fiscale, impactul asupra preţurilor urmând să fie minim.
"Am pierdut şansa reducerii TVA la 10% atunci când am majorat-o de la 19% la 24%. În acest moment putem lucra doar pe partea de fiscalitate pentru a reduce piaţa neagră. Singurul rezultat al scăderii TVA va fi reducerea fiscalităţii, preţurile nu vor coborî", a spus profesorul.
Cât pierde însă statul dacă reduce TVA? Producătorii de lapte, ulei, pâine şi carne au vânzări la raft cumulate de circa 3 miliarde de euro, potrivit calculelor ZF, ce au în vedere TVA de 24%. La nivelul actual de fiscalitate statul încasează din TVA aproximativ 700 milioane de euro din comerţul cu lapte, ulei, pâine şi carne. În cazul în care laptele, uleiul, carnea şi pâinea ar avea TVA de 10%, din conturile statului s-ar evapora încasări anuale de cel puţin 300 milioane de euro, în condiţiile unui consum constant.
De ce vând ţăranii la marginea drumului?
În tot acest timp grosul micilor producători agricoli vând varza, cartofii sau ceapa la marginea drumului fără acte. Acest fenomen nu este surprinzător în condiţiile în care numai 20.000 din cei 2,7 milioane de producători agricoli de pe piaţa locală au înregistrate firme, potrivit datelor din Recensământul General Agricol din 2010. Atât oficialii de la Agricultură, cât şi producătorii subliniază însă că vânzările "la marginea şanţului" nu vor dispărea atâta timp cât fermierii nu se vor asocia.
"Este nevoie ca statul să vină în sprijinul fermierilor pentru a-i încuraja să se asocieze. Eu nu pot rezista ca producător dacă statul nu intervine şi nu îmi oferă o piaţă. În domeniul legumelor evaziunea este de 90%, acesta fiind şi unul dintre principalele motive pentru care nu funcţionează asociaţiile de producători", a explicat Mircea Croitoru, vicepreşedinte al grupului de producători de legume Matca.
Reticenţa producătorilor mici din agricultura locală pentru asociere este vizibilă şi în statisticile oficiale având în vedere că în România funcţionează oficial 33 de grupuri de producători de legume şi fructe, în timp ce în Polonia funcţionau în 2010 de cinci ori mai multe astfel de organizaţii.
Croitoru spune însă că numai după ce a reuşit să pună bazele grupului de producători a reuşit să semneze contracte cu marii jucători din retail şi chiar să livreze castraveţi sau roşii la export.
"Noi suntem 600 de fermieri în acest grup. În Matca sunt 13.000 de locuitori, iar cea mai mare parte a producătorilor continuă să vândă la marginea drumului pentru că nu se asociază."
Miza fiscalizării agriculturii este imensă în condiţiile în care valoarea producţiei agricole de anul trecut s-a ridicat la nivelul record de 20 de miliarde de euro. Agricultura locală continuă însă să se bazeze pe producţiile de grâu, porumb sau orz, în timp ce jucătorii din industria alimentară rămân cu un tempo în urma marilor companii din Occident.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
