Forma brută a legii vânzării terenurilor agricole urmează să fie dezbătută astăzi de fermieri şi reprezentanţii Ministerului Agriculturii, principalele modificări aduse fiind interdicţia persoanelor fizice, români sau străini, de a cumpăra mai mult de 50 de hectare, obligativitatea proprietarilor de a-l exploata agricol şi de a dovedi că deţin studii agricole, potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiei Producătorilor Agricoli Români (LAPAR), care se declară nemulţumit de forma neprelucrată a legii. Baciu lucrează 2.500 de hectare în judeţul Bacău din care deţine 100.
„Noi am pus nişte condiţii, am venit cu propuneri, dar din informaţiile pe care le am nu au fost prinse niciuna şi atunci vom găsi altă soluţie să ne putem proteja terenurile. Acea limitare de suprafaţă este o soluţie comunistă, care a mai fost prin 1947, plus că limitarea vizează pe toată lumea, nu doar cetăţenii străini. Cine are mai multe hectare ce se întâmplă cu el? Unul şi-a luat teren pe o lege, unul pe o altă lege. În ceea ce priveşte studiile agricole, oricine îşi poate lua un atestat în două săptămâni. Nici obligativitatea de a-l exploata agricol nu e o problemă, pentru că proprietarul îl poate da în arendă şi după care i-ai pierdut urma, îşi schimbă statutul“, a spus preşedintele LAPAR.
Manuel Del Pino, consultantul agricol al fermei Monteagro Invest, care cultivă cereale pe o suprafaţă de 1.900 hectare în judeţul Dâmboviţa, o companie controlată de investitori spanioli, spune că măsura care vizează obligativitatea exploatării terenului agricol este anticoncurenţială, interesul investitorilor străini fiind principalul motiv care a făcut ca preţurile terenurilor agricole să crească în România.
„Mie mi se pare puţin absurd, eu ca investitor străin care lucrez terenurile pe mine nu mă deranjează, îmi convine, pentru că am mai puţină concurenţă dacă vreau să cumpăr. Pentru România nu cred că e bine, pentru că investitorii străini au făcut ca preţurile terenurilor agricole să crească. Sunt investitori care vin şi cumpără şi practică un fel de speculaţie, dar din acest motiv au crescut preţurile în România. Nu vine un investitor francez, italian sau spaniol să ia pământul acasă. Până la urmă rămâne aici”, a declarat pentru ZF Manuel Del Pino.
Potrivit reprezentanţilor Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Ruale (MADR), forma neprelucrată a legii vânzării terenurilor agricole va fi discutată în cursul zilei de astăzi cu reprezentanţii fermierilor, urmând ca după ce va fi adoptată, să fie publicată pe site-ul instituţiei.
În acelaşi timp, mai există un proiect de lege în lucru la Senat, care vizează vânzarea terenurilor agricole şi care impune proprietarului cetăţean străin să exploateze terenul agricol în maximum 6 luni de la data achiziţiei, ca minmum 60% dintre salariaţii din conducere şi 90% dintre cei din producţie să fie cetăţeni români. În plus, compania sau persoană fizică care doreşte să cumpere teren agricol trebuie să nu aibă datorii, iar domeniul de activitate al socităţii să fie din sectorul agricol.
Laurenţiu Baciu spune că dacă în urma consultării cu reprezentanţii Executivului nu ajunge la o soluţie care să satisfacă nevoile fermierilor români, şi anume de a ajunge la o forma a legii care să încurajeze exploatarea terenurilor agricole de către comunităţile locale, va stânge prin asociaţia pe care o conduce 500.000 de semnături necesare organizării unui referendum naţional.
„Nu-i vom lăsa să facă ce vor ei. Noi îl vom obliga pe preşedintele României să facă un referendum să vedem dacă românii vor sau nu să-şi vândă pământul. Pentru noi, LAPAR, este uşor să obţinem 500.000 mii de semnături pentru că asta ar înseamnă 12.000 de semnături pe judeţ”, a spus el.
La începutul lunii august, premierul Dacian Cioloş spunea că doreşte norme mai restrictive pentru cei care fac speculă cu terenurile agricole şi că în măsura în care permite regulamentul european, va crea un cadru legislativ favorabil exploatării lor de către comunităţile locale.
România are o suprafaţă agricolă utilizată de 13,3 milioane de hectare, reprezentând 55,8% din teritoriul României, din care cea mai mare parte a suprafeţei agricole utilizate este arabilă şi anume 8,3 milioane de hectare. Din suprafaţa terenului agricol, peste un milion de hectare de teren arabil, circa 10%, este deţinut de cetăţeni străini, potrivit companiei AgroIntelligence SISA, care oferă consultanţă în sectorul agroalimentar şi care a ajuns la aceste rezultate analizând rapoartele notariale.
