„Trebuie să vedem de ce ajung copiii în clasa a VIII-a cu un nivel de pregătire atât de scăzut. De la an la an, tot scade ştacheta, iar când 25-30% din elevi nu reuşesc să promoveze examenul de evaluare naţională, evident că aceştia nu vor reuşi să ia nici bacalaureatul. Şi până acum nu am văzut o măsură legată de repararea acestei situaţii mai devreme, din clasele I - IV. De exemplu, copiii ar trebui să treacă clasa doar dacă au un nivel minim de pregătire. Dacă tu, ca stat, penalizezi profesorul sau şcoala care lasă corigenţi sau repetenţi, este evident că vor trece clasa toţi“, a explicat Măriuca Talpeş. În opinia ei, notele din clasele V-VIII se dau mai mult „pe ochi frumoşi“ pentru că au o importanţă semnificativă în procesul de repartizare la liceu şi din acest motiv ele induc în eroare privind calitatea pregătirii elevilor.
„Ar trebui să existe standarde de trecere a clasei. Dacă nu treci în clasele mici de un anumit nivel, mai bine repeţi un an, ca să nu ajungi târâş-grăpiş în clasa a VIII-a fără să ştii tabla înmulţirii sau să nu ştii să scrii corect româneşte. Nu ai cum să înveţi conceptul de integrală dacă nu ai bazele din clasele I - VIII. Problema nu e a copiilor. Profesorii trebuie triaţi mai bine, pentru că unii sunt excepţionali, dar unii nu au nicio treabă cu această meserie“.
Anul acesta, circa 88.000 de elevi de clasa a XII-a au reuşit să promoveze examenul de bacalaureat, iar alţi circa 50.000 de elevi s-au înscris la examen, dar nu l-au promovat sau nu s-au prezentat în ziua testării. Numărul absolvenţilor de bacalaureat s-a înjumătăţit faţă de acum 8 – 9 ani, în mare parte din cauze demografice (scăderea natalităţii de după 1990 şi migraţia externă a familiilor cu copii), însă în ultimii ani s-a redus şi numărul celor care au reuşit să promoveze examenul.
Spre exemplu, dacă rata de promovare a bacalaureatului este de 68% anul acesta, în urmă cu 10 ani era de 82%. Cel mai greu an a fost 2012, când rata de promovare a fost de doar 44%.
700.000 de elevi „pierduţi“ în ultimii zece ani
Aceste statistici lovesc din plin businessul universităţilor, în special al celor de stat, având în vedere că statul finanţează, de cel puţin 10 ani încoace, un număr constant de 62.000 de locuri la facultăţile de stat.
„Cu cât facultăţile vor avea, la intrare, o ştachetă cât mai ridicată - adică vor avea examen şi nu admitere pe bază de dosar – cu atât şansa acelor facultăţi de a avea copii buni va creşte, iar concurenţa va fi mai mare“. În ultimii 10 ani, peste 700.000 de elevi absolvenţi ai clasei a XII-a s-au înscris la examenul de bacalaureat, dar nu au reuşit să îl promoveze, mai arată datele Ministerului Educaţiei. Dintre aceştia, în acelaşi interval, aproape 85.000 s-au înscris la examen dar nu s-au prezentat în ziua examinării, mai arată statisticile. Pentru ca efectele acestui fenomen să se diminueze, măsurile pe termen lung trebuie să fie mai profunde şi să rezolve problemele din preuniversitar, iar cele pe termen scurt sunt reprezentate de includerea celor fără bacalaureat în şcoli de meserii / postliceale.
„De asemenea, cred că facultăţile ar trebui să se implice în pregătirea tinerilor încă de dinainte de intrarea în facultate. Problemele din facultate nu apar în ultimii ani de liceu, ci mult mai devreme. Un număr important de copii nu se duc nici măcar să dea bacul şi nu e vina lor că ajung în această situaţie, pentru că sunt complet derutaţi. Ştiu cazuri în care profesorii din liceu le-au spus: «Tu nu eşti pregătit de bac, mai bine nu te duce!». Asta se întâmplă pentru că procentul de promovare va da mai bine în acel liceu pe numărul de candidaţi înscrişi, ceea ce este greşit, pentru că ne facem că nu îi vedem pe cei care nu se prezintă la examen“, a mai spus Măriuca Talpeş.
În opinia ei, facultăţile ar trebui să aibă examene de admintere, dar totdată să ofere şi cursuri de orientare profesională încă din primii ani de liceu, pentru ca elevii să aibă timp să înveţe.
„Facultăţile trebuie să meargă în licee şi să-şi asume aceste costuri, pentru că acesta este businessul lor: dacă vor studenţi mâine, trebuie să atragă copii de astăzi şi să îi ajute să înveţe din timp pentru examenul de admitere, nu să îi aştepte «pe tav㻓, a mai spus ea.
Unele facultăţi pierd studenţii admişi pe bază de dosar
Politica de a atrage cât mai mult studenţi se întoarce împotriva universităţilor, pentru că sunt foarte multe facultăţi care pierd jumătate din studenţi în anul I şi nu pentru că n-ar trece examenele din iarnă, ci pentru că studenţii îşi dau seama că nu e ce şi-au dorit cu adevărat şi nu fac faţă cerinţelor.
„Sunt acei copii care au luat cumva bacalaureatul, dar odată ajunşi în facultate s-au lovit de un nivel minim de cunoştinţe pe care profesorii şi-l doreau şi pe care nu-l aveau. Şi aşa abandonează. Şi atunci degeaba te bucuri, ca universitate, că ai reuşit să îl atragi cu intrarea pe bază de dosar, pentru că aceştia abandonează“, a mai spus Măriuca Talpeş.
