Eveniment

Măsura a fost aşteptată şi este bine primită, dar este un act simbolic de renunţare la birocraţie

Măsura a fost aşteptată şi este bine primită, dar este un act simbolic de renunţare la birocraţie

Florentina Şuşnea, CEO al PFK Finconta: „Cele mai frecvente documente pentru care era obligatorie ştampilarea erau documentele depuse la autorităţile statului român (declaraţiile – cu excepţia celor depuse electronic, adrese, scrisori etc.). Apoi urmau ca şi frecvenţă documentele contabile, pentru care era menţionată expres în lege ştampilarea acestora, condiţionând astfel înregistrarea lor în evidenţele contabile“.

Autor: Adelina Mihai

24.07.2015, 00:07 4860

Eliminarea obligativităţii ştampilei pentru documentele depuse la instituţiile sau autorită­ţile publice este o măsură aş­tep­tată de reprezentanţii mediului de afaceri, care elimină discrepanţele dintre România şi alte state europene, spun consultanţii fiscali.

„Această  măsură rezolvă multitudinea de situaţii în care investitorii din alte state membre (în care nu există obligativitatea ştampilei) erau nevoiţi să creeze special ştampile pentru documentele folosite în România (fie în relaţia cu partenerii români de afaceri, fie cu autorităţile statutului român) sau să utilizeze alte metode (acceptate de către autorităţile statului român) de autentificare a documentelor în lipsa unei ştampile (legalizare, apostilare, notarizare). Şi este şi o măsură benefică, pentru că elimină această barieră administrativă în relaţia cu autorităţile statului român“, a spus Florentina Şuşnea, CEO al companiei de consultanţă fiscală, audit şi analiză financiară PFK Finconta.

Potrivit ordonanţei de urgenţă care a intrat ieri în vigoare, persoanele fizice, persoanele juridice de drept privat, precum şi entităţile fără personalitate juridică nu au obligaţia de a aplica ştampila pe declaraţii, cereri sau orice alte documente depuse la instituţiile sau autorităţile publice.

Dacă la începutul anilor ’90 ştampila trebuia să fie aplicată pe absolut orice document produs sau primit de companii, în timp acest lucru s-a schimbat şi, treptat, a fost permisă neutilizarea ştampilei în cazul facturilor, al avizelor de expediţie, al documentelor interne sau al declaraţiilor fiscale depuse electronic. De aceea, cumva, eliminarea ştampilei este rezultatul paşilor făcuţi anterior, crede Emine Constantin, managing director al companiei de servicii de externalizare TMF Group România.

„Eliminarea ştampilei nu aduce foarte mari beneficii mediului de afaceri. Ştampila era doar o formalitate, iar costurile implicate erau foarte reduse. Este mai curând o măsură simbolică, pentru că, dintotdeauna, ştampila a fost echivalentă cu birocraţia. Şi atunci eliminarea ştampilei poate fi, mai curând, un act simbolic de renunţare la birocraţie. Mai sunt mulţi paşi de făcut în acest sens şi multe proceduri şi procese care ar trebui simplificate“, a mai spus Emine Constantin.

Nu de aceeaşi părere sunt experţii firmei de consultanţă fiscală şi contabilitate Accace România, care spun că orice uşurare şi reducere a birocraţiei este binevenită.

„Ştampila are o istorie foarte veche, trăgându-se din fostele pecete sau sigilii ale domnitorilor puse pe cele mai importante acte ale acestora. (…) Chiar înainte de aceas­tă modificare, orice act semnat între companii era valabil din punct de vedere legal doar dacă era semnat. Mai mult, din punct de vedere fiscal, odată cu intrarea României în UE, obligativitatea ştampilării facturilor emise de companii a fost eliminată“, mai spun experţii de la Accace.

Aceştia explică şi faptul că eliminarea obligativităţii ştampilei în relaţia cu autorităţile statului va duce la o simplificare a unor activităţi administrative.

«De exemplu, ştampila pe bonurile fiscale solicitată în prezent, ştampila pe contractele de servicii, ştampila pe declaraţiile fiscale, ştampila la poştă să ridici un colet venit pe numele companiei… », au mai spus experţii Accace.

De altfel, ordonanţa de urgenţă dată de Guvern arată că niciun document nu mai trebuie să fie ştampilat, ca urmare, nu mai este nevoie de aplicarea ştampilei nici pe deconturi şi nici pe bonurile fiscale.

« Ştampila era utilizată pe majoritatea documentelor emise de către firme, dar în principal pe documentele care erau utilizate în relaţia cu autorităţile statului. Şi companiile preferau să aibă documentele pe care le utilizau între ele (contracte, procese verbale etc.) ştampilate în ideea în care – în felul acesta – aveau o siguranţă în plus că autorităţile nu vor chestiona validitatea acelor documente“, a mai spus Emine Constantin de la TMF Group.

Bonurile fiscale de taxi, de combustibil, chitanţele, facturile sau deconturile intră în categoria documentelor care nu vor mai necesita ştampilă..

„Cele mai frecvente documente pentru care era obligatorie ştampilarea erau documentele depuse la autorităţile statului român (declaraţiile – cu excepţia celor depuse electronic, adrese, scrisori etc.). Apoi urmau ca şi frecvenţă documentele contabile, pentru care era menţionat expres în lege ştampilarea acestora, conditionând astfel înregistrarea lor în evidenţele contabile“, a mai spus Florentina Şuşnea de la PFK Finconta.

AFACERI DE LA ZERO