Eveniment

Apel ZF: Măsurile care trebuie luate urgent în sănătate sunt testarea tuturor pacienţilor care intră în spitale şi preluarea spitalelor mari de către Ministerul Sănătăţii. În Ungaria, guvernul Orban a instalat comandaţi militari pentru toate spitalele

Statul român vrea să aducă prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate 1,7 milioane de măşti de protecţie de tip FFP 2 sau 3, adică măşti cu nişte filtre de protecţie sporită, care costă 56 mil. lei, ceea ce duce preţul unei singure măşti la 32 de lei (6,6 euro), din calculele ZF. Preţul unor măşti de tip FFP2 aduse din Germania înainte de izbucnirea crizei coronavirusului varia între 1 euro şi 5,9 euro.

Statul român vrea să aducă prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate 1,7 milioane de măşti de protecţie de tip FFP 2 sau 3, adică măşti cu nişte filtre de protecţie sporită, care costă 56 mil. lei, ceea ce duce preţul unei singure măşti la 32 de lei (6,6 euro), din calculele ZF. Preţul unor măşti de tip FFP2 aduse din Germania înainte de izbucnirea crizei coronavirusului varia între 1 euro şi 5,9 euro.

Autor: Georgiana Mihalache

29.03.2020, 15:05 2788

♦ Numărul de cadre medicale şi personal auxiliar, persoane care se luptă cu noul coronavirus, infectate a ajuns la 153, ceea ce înseamnă 15% din numărul total de bolnavi ♦ Bucureştiul şi Suceava sunt focarele de infecţie pentru medici, cu 36, respectiv 90 de cadre medicale infectate ♦ Colegiul Medicilor din România cere autorităţilor testarea pacienţilor şi a medicilor, chiar dacă nu se încadrează în criteriile stabilite ♦ Spitalele nu rămân doar fără personalul medical aflat în izolare sau carantină, dar şi echipamentele de protecţie lipsesc, de la măşti, la dezinfectanţi ♦ Statul trebuie să se uite spre producţia locală de echipamente şi medicamente în sistem de urgenţă pentru a limita efectele pandemiei, în condiţiile în care nevoia este una critică la nivel global ♦ În plină criză, ministrul sănătăţii Victor Costache îşi dă demisia şi lasă portofoliul Sănătăţii în haos şi dezorganizare ♦ Secretarul de stat Nelu Tătaru va prelua conducerea Sănătăţii, cu misiunea de a stabiliza ce se întâmplă în spitale.

În aceste momente este evident că linia întâi a luptei contra epidemiei coronavirusului, sectorul medical, este în dezorganizare şi aproape să fie decimată. Ministrul sănătăţii, Victor Costache, şi-a arătat incompetenţa şi a plecat ruşinos din fruntea ministerului, lăsând corpul medical dezorganizat şi lipsit de apărare. Până în prezent nu au fost stabilite proceduri simple de intrare a pacienţilor în spitale, care să limiteze răspândirea virusului. În plus, situaţia din teren arată că medicii şi asistentele medicale nu au asigurat echipamentul necesar de protecţie, astfel că sunt primii expuşi la contactul cu virusul.

Pentru aceasta, este nevoie ca marile spitale din ţară, în mod esenţial cele judeţene, să intre sub coordonarea Ministerului Sănătăţii, care să stabilească urgent nevoile de echipamente pentru cadrele medicale.

Lăsarea deciziei la directorii de spitale numiţi politic de Consiliile Judeţene va genera şi mai mult haos, iar situaţii precum cele de la Spitalul Universitar din Bucureşti, de la spitalul din Suceava se vor repeta în toată ţara. Directorii de spitale sunt numiţi de consiliile judeţene şi nu de ministrul sănătăţii, care nu are drept de demitere directă.

În acest context de lipsă de resurse şi de mă­suri, medicii şi asistenţii sunt cei mai expuşi. Până ieri, 153 de medici au fost confirmaţi cu coronavirus. Rând pe rând, o parte din per­so­na­lul medical din spitalele din Suceava, Bucureşti, Arad, Constanţa, Covasna, Hunedoara, Iaşi, Neamţ, Vrancea a intrat în izolare sau carantină, medicii sau asistenţii fiind confirmaţi cu noul virus. Iar harta spitalelor afectate se poate umple dacă nu sunt luate măsuri. Soluţia pentru a limita răspândirea coronavirusului la cei care tratează pacienţii este testarea în spitale a fiecărui pacient care intră, dar şi a medicilor, susţine Colegiul Medicilor din România.

Premierul ungar Viktor Orban a anunţat că de luni, în toate spitale din Ungaria vor fi comandaţi militari, desemnaţi de autorităţi, care vor conduce spitalele, scrie Hungary Today.

Medicii vor lua decizile, în continuare, în cee a ce priveşte problemele medicale, dar respectarea reglementărilor epidemiologice declarate va fi supravegheată de comandanţii miliatri. De asemenea, comandanţii de spital vor fi responsabili de aprovizionarea şi gestionarea personalului, a declarat Orban, adăugând că spitalele ar putea gestiona situţia dacă sistemul ar funcţiona fără probleme în următoarele câteva săptămâni sau luni.

Ziarul Financiar a scris la începutul săptămânii că testarea pacienţilor din spital este pasul care trebuie urmat, după ce mai mulţi medici au susţinut că aceasta este măsura care ar preveni infecţia.

„Solicităm testarea imediată a tuturor medicilor din ţară cu prioritate. Solicităm ca pentru fiecare pacient admis în spitale, pentru că acum, cu câteva mici excepţii, sunt admise doar cazurile de urgenţă medico-chirurgicală, să se efectueze testarea indiferent dacă se încadrează sau nu în definiţia de caz, aceasta pentru că de acum transmiterea este comunitară. Conside­răm că aceste două măsuri implementate necon­diţionat vor preveni evenimente epidemiologice precum cele deja întâmplate în unele spitale din ţară“, potrivit unui comunicat al Colegiului Medicilor.

În plină criză, livrarea materialelor necesare poate dura 30 sau 90 de zile.

Contractele cadru pentru achiziţia de măşti, dezinfectanţi, izolete, mănuşi atribuite de Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) au ca termen de livrare de la 2 zile pentru izolete, la 90 de zile pentru mănuşi de protecţie, în contextul în care nevoia în spitale este critică şi nu poate suporta o amânare de câteva luni.

Mai mult, contractele cadru de zeci de milioane de lei sunt atribuite unor firme cu activităţi de comerţ de alimente şi băuturi, unor firme cu doi angajaţi şi afaceri de 500.000 de lei. Statul deţine Unifarm, compania naţională de distribuţie de medicamente, care a adus până acum măşti, teste şi echipamente de protecţie în sistem de urgenţă, iar întrebarea este de ce nu pot fi făcute aceste achiziţii prin intermediul Unifarm.

Statul român vrea să aducă prin Oficiul Naţional pentru Achiziţii Centralizate (ONAC) 1,7 milioane de măşti de protecţie de tip FFP 2 sau 3, adică măşti cu nişte filtre de protecţie mai sporită, iar valoarea acordului de achiziţie din 25 martie este de 56 mil. lei, ceea ce duce preţul unei singure măşti la 32 de lei (6,6 euro), din calculele ZF.

Preţul unor măşti de tip FFP2, aduse din Germania înainte de izbucnirea crizei coronavirusului variau între 1 euro şi 5,9 euro, spune managerul unui lanţ de farmacii pentru ZF. Măştile FFP 2 de un euro erau de unică folosinţă, iar cele de 5,9 euro puteau fi reutilizate după sterilizare. După izbucnirea crizei coronavirusului, Germania a oprit exportul de materiale de protecţie.

Producţia românească este cheia

Doi producători de medicamente - Antibiotice Iaşi şi Ropharma, aduc în discuţie producţia locală care ar putea fi una dintre soluţiile crizei. România ar trebui să producă local, prin fabricile care există şi pot fi folosite în situaţia de stare de urgenţă, de la măşti, la medicamente şi chiar vaccinuri.

 „Globalizarea vine acum ca un bumerang. E păcat că nu avem fabrică serioasă de măşti  în România, e păcat că nu avem fabrici de dezinfectanţi solide“, a spus Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, care controlează şi spitalul Sf Constantin din Braşov.

Producătorii români trebuie să fie încurajaţi şi susţinuţi să crească producţia, susţine Mihai Miron, iar în astfel de crize să intervină rapid.

„Ar trebui ca o parte din producătorii naţionali autorizaţi să poată produce un portofoliu de produse care să conţină de la vaccinuri până la medicamente şi alte materiale sanitare, în cazul unor pandemii, conflicte sau dezastre naturale“. Ioan Nani, CEO Antibiotice Iaşi, unul dintre cele mai mari fabrici locale de medicamente.

Mihai Miron, director general al grupului farmaceutic Ropharma, susţine că producţia locală de măşti şi dezinfectanţi ar fi ajutat România să răspundă mai rapid crizei coronavirusului, iar această situaţie dată de lipsa de materiale de protecţie trebuie să tragă un semnal de alarmă. El spune că reuşeşte să se aprovizioneze cu materiale de protecţie pentru angajaţi momentan, însă preţurile sunt mai mari decât înainte de pandemie.

Ioan Nani, CEO al producătorului de medicamente Antibiotice Iaşi, una dintre cele mai mari fabrici de medicamente din România, susţine măsura producţiei locale, în fabrici autorizate, de materiale şi medicamente, inclusiv vaccinuri, în contextul unor astfel de situaţii, cum sunt pandemiile, dezastrele naturale sau conflictele.

Nelu Tătaru, secretar de stat, este noul ministru al sănătăţii, după ce Victor Costache şi-a depus mandatul fără nicio explicaţie. Nelu Tătaru are 48 de ani, este secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, este medic chirurg şi a lucrat în trei spitale de stat din Iaşi, Vaslui şi Huşi. El se află zilele acestea la Suceava, acolo unde este un focar de infecţie cu coronavirus.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO