„Studenţii programului de MBA pe care i-am cunoscut sunt dornici să se implice ei înşişi în dezvoltarea lor, să depună efort pentru acest lucru pe perioada celor doi ani de studiu, pentru că ştiu că va fi în beneficiul lor pe termen lung. Nu cred că cineva poate să susţină un efort pe perioada a 24 de luni dacă nu îşi doreşte cu adevărat, dacă nu are un obiectiv clar pe care să îl urmărească. Numai când există claritate în intenţie, există şi disponibilitatea de a «sacrifica» timpul liber, de a «accelera» pentru a avea mai târziu work life balance sau o altă perspectivă şi autonomie asupra modului cum îşi organizează timpul“, a spus Mădălina Bălan, managing partner în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane Hart Consulting. Ea spune că, de peste cinci ani colaborează cu şcoala de afaceri ASEBUSS, compania sa oferindu-le studenţilor instrumente de autocunoaştere şi de profilare a competenţelor lor de leadership.
Managerii care urmează cursurile unui program de MBA au, de cele mai multe ori, înţelegeri cu angajatorul pentru a le permite să aloce mai mult timp studiului şi să aibă mai puţine sarcini de muncă pe durata programului.
„Partea de învăţătură teoretică din cadrul unui MBA se continuă cu partea de experimentare practică, la job. Şi acest lucru reprezintă un beneficu şi pentru student, care are ocazia să aplice, să încerce live ceea ce învaţă, dar şi pentru companie, care poate beneficia de noi perspective“, a mai spus Mădălina Bălan.
Pentru Mihai Alexandru Pop, absolvent al programului de MBA Româno-Canadian, problema timpului alocat studiilor a fost „rezolvată„ de criza financiară din 2008, pentru că s-a înscris la cursurile programului în timpul crizei, când piaţa muncii nu era prea bună din punctul de vedere al locurilor de muncă disponibile.
„A fost mai puţin de o lună de la momentul în care am luat decizia finală de a mă înscrie la MBA până la începerea efectivă a programului. Era şi criză, eu lucram în fuziuni şi achiziţii la acea vreme, iar în timpul crizei businessul din această zonă scade foarte mult. Aşa că, fiind obişnuit cu munca de dinainte, de câte 12 ore pe zi, mi-a picat foarte bine pe program acest MBA. Aveam cursuri timp de 2 sau de 3 zile pe săptămână plus weekend, când veneau profesorii internaţionali“, a spus Mihai Alexandru Pop, într-un articol publicat în suplimentul ZF MBA Insider, publicat în această săptămână de ZF.
De cele mai multe ori, eforturile managerilor care urmează un program de educaţie managerială sunt răsplătite, fie printr-o promovare, fie prin găsirea unei noi oportunităţi în carieră sau prin orientarea spre antreprenoriat.
„Ştiu personal poveşti de schimbare radicală după absolvirea unui MBA. Până la urmă, parcursul educaţional din cadrul unui MBA reprezintă o călătorie şi în planul descoperirii de sine, al măsurării forţelor proprii cu alţii de calibrul tău, al dobândirii de claritate cu privire la ce îmi place şi ce nu îmi place să fac şi în ce mediu organizaţional. Drept urmare, la finalul studiilor unii o iau pe drumul antreprenoriatului sau îşi schimbă radical domeniul de activitate“, a mai spus Mădălina Bălan de la Hart Consulting.
