Eveniment

Mediul de business, consultanţii fiscali şi analiştii financiari sunt de părere că vor fi creşteri de taxe începând cu 2025, în cadrul planului de reducere a deficitului pe care guvernul ar trebui să îl prezinte la Bruxelles

Marcel Ciolacu, premierul României, a spus că guvernul discută cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, dar nu a dat detalii despre măsurile discutate.

Marcel Ciolacu, premierul României, a spus că guvernul discută cu Comisia Europeană un plan de reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de şapte ani, dar nu a dat detalii despre măsurile discutate.

Autor: Răzvan Botea

26.09.2024, 08:30 3800

♦ Toţi ochii sunt pe discuţiile de la Bruxelles, dar guvernul amână prezentarea planului fiscal pentru reducerea deficitului bugetar Guvernul vrea însă să amâne prezentarea planului pentru finalul lui ianuarie 2025.

Este incert în acest moment care este stadiul discuţiilor de la Bruxelles privind planul de reducere a deficitului bugetar începând cu 2025. Este cert că e vorba de un plan fiscal, cu creşteri de fiscalitate, însă nu este clar care taxe vor creşte sau care vor fi facilităţile fiscale până nu se prezintă oficial planul. Or, guvernul vrea să amâne, conform unor surse, prezentarea planului Comisiei Europene pentru finalul lui ianuarie 2025, după alegeri. Comisia a solicitat într-o primă fază prezentarea acestor planuri până la data de 20 septembrie, mai multe state membre fiind în situaţia de a avea un deficit bugetar mai mare decât limita de 3% din PIB.

ZF a întrebat Comisia Europeană care este stadiul discuţiilor: „Regulile noastre prevăd depunerea planurilor până la 20 septembrie. Cu toate acestea, putem discuta şi conveni cu statele membre o prelungire pentru o perioadă rezonabilă de timp. Comisia va conveni cu statele membre asupra unui nou termen limită care va permite o evaluare în timp util a planului, luând în considerare toţi factorii relevanţi prezentaţi de fiecare stat membru care solicită o prelungire.“

Reprezentanţii Comisiei Europene nu au oferit alte detalii, ca de exemplu dacă România a solicitat prelungirea acestui termen sau a trimis Comisiei planul, ori dacă s-a solicitat o reducere a deficitului bugetar pe o perioadă de patru ani sau de şapte ani, aşa cum doreşte guvernul României.

Florin Cîţu, fost ministru de finanţe al PNL şi fost premier, spune că nu s-ar fi convenit perioada de şapte ani şi scăderea deficitului va fi mai bruscă, ceea ce înseamnă că şi măsurile vor fi mai dure.

„Comisia Europeană penalizează guvernul socialist de la Bucureşti şi aprobă doar 4 ani pentru reducerea deficitului bugetar (cel puţin 22 de miliarde lei pe an).  Decizia CE vine după ce guvernul socialist nu a trimis un plan de reducere a deficitului bugetar. De ce nu a trimis România acest plan? Pentru că planul devine public şi românii ar vedea că tot ei urmează să plătească din 2025“, scrie Florin Cîţu, fost lider şi actual membru al PNL, partid care face parte din guvernul actual.

Nu este clar dacă planul de reducere a deficitului bugetar se va întinde pe patru ani sau şapte ani şi nici care sunt măsurile propuse pentru reducerea deficitului. Conform unor surse din Executivul european, discuţiile sunt în derulare în acest moment cu mai multe state membre, inclusiv cu România.

România va încheia 2024 cu un deficit bugetar de cel puţin 7% din PIB, mai mult decât dublu decât nivelul agreat la nivel european de 3%. Din această cauză, guvernul încearcă să negocieze un acord pe o perioadă de şapte ani, în care deficitul bugetar să ajungă la 3% din PIB, începând cu 2025, când vor trece alegerile electorale de la final de 2024: prezidenţiale şi parlamentare, iar la Palatul Victoria va fi un nou guvern. 

 
 
GERARD BAKER la Gala ZF 2024 (Editor global, The Wall Street Journal)