Publicarea înregistrării discuţiei dintre preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta şi ministrul de finanţe Ioana Petrescu pe marginea reducerii CAS a surprins prin lejeritatea cu care sunt tratate subiecte foarte serioase precum scăderea/creşterea taxelor. Premierul şi ministrul de finanţe nu au putut demonstra că golul în buget rezultat din reducerea CAS poate fi acoperit din alte surse şi iată cum o măsură lăudată şi aşteptată aduce cu ea întrebări neliniştitoare: dacă după reducerea CAS vor creşte alte taxe pentru a acoperi golul la buget, un buget şi aşa la limită care va trebui să acopere cu nu mai puţin de 19 miliarde de lei anual deficitul la pensii? Ce preferă mediul de afaceri, să scadă CAS şi să crească alte taxe sau păstrarea statu quo-ului?
Nu sunt bani pentru acoperirea golurilor? Tăiaţi de la bunuri şi servicii!
„Suntem de acord cu măsura reducerii CAS cu condiţia ca ea să nu presupună introducerea de noi taxe“, susţine Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR). Nu sunt bani pentru acoperirea golului rezultat din reducerea CAS? Ba sunt. Trebuie reduse cheltuielile statului, altele decât investiţiile, nicidecum nu pot fi impuse taxe noi pentru că şi aşa ele sunt la nivelul de sus al suportabilităţii, arată el.
Oricât de bună ar fi reducerea CAS, decizia trebuia discutată într-un cadru larg cu mediul de afaceri, tocmai pentru a evita mai apoi impunerea de noi taxe în cazul în care măsura nu este sustenabilă, spune şi Radu Merica, preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană.
„Aşa, poate şi mediul de afaceri ar fi ştiut unde se duce pentru că, deşi ne este bine acum, poate peste puţin timp ne trezim cu alte taxe. Ori că plătim CAS, ori taxă pe stâlp, tot aia e, tot mari sunt taxele. Degeaba avem impozit de 16% dacă angajatorul plăteşte aproape două salarii pentru un singur om.“
Preşedintele Traian Băsescu a spus luni că se va consulta cu mediul de afaceri înainte de a decide ce face cu legea de modificare a Codului fiscal care reduce CAS cu cinci puncte procentuale – o promulgă, o retrimite Parlamentului, o atacă la Curtea Constituţională. Dar deja pesimismul în rândul mediului de afaceri prevalează.
Fiscalitatea a crescut deja substanţial, prin introducerea impozitului pe construcţii speciale („taxa de stâlp“) şi majorarea accizei la carburant, spune Mihai Bogza, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini. Dar, subliniază el, orice iniţiativă de acest fel ca reducerea CAS trebuie să fie sustenabilă, pentru a evita stiuaţiile în care într-un an se reduc impozitele, iar în anul următor se majorează.
„În acest sens, mediul de afaceri a propus de mai multă vreme măsuri concrete de îmbunătăţire a colectării impozitelor existente, pe care am dori să le vedem implementate cât mai curând. În caz alternativ, autorităţile ar trebui să se angajeze la o reducere pe măsura cheltuielilor bugetare, altele decât cele pentru investiţii, pentru a nu pune în pericol nici deficitul bugetar viitor şi nici relaţiile cu instituţiile financiare internaţionale.“
Ipotezele guvernului
Înregistrarea de luni-seară publicată de Administraţia Prezidenţială cu discuţia dintre preşedinte, premier şi ministrul de finanţe nu a adus elemente noi faţă de cele foarte vagi cuprinse în expunerea de motive a proiectului de modificare a Codului fiscal în privinţa surselor de acoperire a golului bugetar.
Acesta este de cel puţin 5 miliarde de lei anual (estimarea guvernului), ceea ce va conduce la un deficit total al bugetului de pensii de 19 miliarde de lei (4,3 mld. euro adică 3% din PIB) în 2015 şi de 21 de miliarde de lei în 2017, potrivit estimărilor Consiliului Fiscal. Au fost enunţate de reprezentanţii guvernului aceleaşi ipoteze că încasările bugetare (care oricum au ajuns anul trecut la un nivel foarte jos ca procente din PIB, sub 32%) vor fi mai mari, că noua lege a insolvenţei va aduce mai mulţi bani în buget.
Şi premierul şi ministrul finanţelor au susţinut în dialogul cu preşedintele că măsura reducerii CAS este bună („o susţin din tot sufletul“ – Ioana Petrescu, ministul finanţelor). Ministrul de resort a spus că există studii care indică impactul, dar nu a putut să le prezinte şi nici să povestească ce spun aceste studii.
„Vă asigur că sunt studii foarte bune…“ „Nu am niciun fel de dubiu…“ „Măsura este foarte bună, o susţin din tot sufletul“, acestea au fost argumentele forte de susţinere a reducerii CAS ale ministrului. Premierul nu a fost nici el mai exact. „Domnule preşedinte o să ne descurcăm…“ În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele (de acoperire a deficitului – n.red.) vor fi foarte clare.“
Ipoteza preşedintelui
Până atunci însă totul rămâne foarte neclar. Ipoteza majorării altor taxe ca răspuns la scăderea CAS a fost enunţată de preşedinte luni plecând chiar de la proiectul de săptămâna trecută de modificare a Codului fiscal prin care se majorau taxele locale (pe proprietate), proiect retras apoi intempestiv de Ministerul Finanţelor la cererea premierului. Probabil că după alegeri proiectul – prin care administraţia ar putea extrage taxe suplimentare de 1,5 miliarde de lei anual – va fi readus în prim-plan, a susţinut preşedintele. Chiar dacă va fi aşa, nu este de ajuns, mai trebuie găsite alte 3,5 mld. lei (până la cinci miliarde de lei cât este golul rezultat din reducerea CAS cu cinci puncte procentuale). Alte cinci-şase miliarde de lei care vor lipsi în 2015 din buget înseamnă obligaţia asumată în faţa UE de a reduce deficitul structural la 1% din PIB. Deci 10 - 11 miliarde de lei „lipsă“ în bugetul pe 2015. De unde vor veni aceşti bani dacă nu cresc taxele? Preşedintele a opinat, de asemenea, că dacă guvernul nu majorează taxele, va tăia din investiţii. Dar investiţiile au fost reduse cu 7,5% în 2013 şi cu 38% în primele cinci luni ale anului. Mai pot fi ele reduse fără ca acest lucru să lovească serios în economie? Statul să reducă alte cheltuieli decât cele cu investiţiile, dar taxele trebuie reduse, spun oamenii de business.
„Sigur, măsura reducerii CAS este o promisiune electorală, ceea ce nu este rău până la urmă, pentru că avem nevoie de o reducere a costurilor cu forţa de muncă. Raportul dintre salariul net şi cel brut plătit de angajator are o disproporţionalitate prea mare“, explică Radu Merica.
El este de părere că în loc ca Victor Ponta şi Ioana Petrescu să accepte o întâlnire cu preşedintele României, în care să fie puşi la zid, ar fi fost mai bine să organizeze o masă rotundă la care să invite jurnalişti, să vină cu studii, cifre şi rapoarte de cercetare de la institutele locale de cercetare macroeconomică şi să găsească împreună o variantă de sprijine a mediului de business care să funcţioneze.
Pe de altă parte, Sergiu Neguţ, acţionar în companii precum Mindit (verificarea CV-urilor) şi cea care deţine brandul alimentar frufru, susţine că orice reducere a încărcării fiscale pe forţa de muncă poate diminuae semnificativ tentaţia de a folosi subterfugii pentru plata angajaţilor. Ceea ce înseamnă că şi salariaţii ar putea beneficia de mai mulţi bani direct „în buzunar“.
„Efectul maxim al unei astfel de iniţiative are loc însă în zona salariilor mici şi medii şi aproape deloc în zona celor mari pentru că acolo există deja diverse scheme de plată pentru a plafona taxele. De creat locuri de muncă însă, nu prea cred, poate un maxim de 3%, pentru că angajările se calculează în funcţie de nevoie. Banii rămaşi ar putea, în schimb, să rămână în companie pentru dezvoltare sau acţionarilor ca dividende“, precizează Neguţ. El a mai adăugat că rata şomajului s-ar putea să nu fie influenţată de scăderea CAS, întrucât în zone precum Bucureşti, Timişoara, Arad sau Cluj, care contribuie cel mai mult la PIB, nu există o problemă de creare a locurilor de muncă, numărul şomerilor fiind destul de mic. Problema este însă că sunt prea multe locuri de muncă prost plătite şi foarte puţini angajaţi care au un nivel ridicat de competenţe şi de plată.
„Aici ar trebui să se lucreze, să se axeze pe zonele care creează valoare maximă, astfel încât să se genereze locuri de muncă mult mai bine plătite“, explică Sergiu Neguţ.
Adrian Mihai, proprietar al companiei de curierat FAN Courier afirmă: „Orice variantă de reducere a taxelor este binevenită. Majorarea celei pe combustibil a creat adevărate dificultăţi atât pentru noi, cât şi pentru mulţi alţi transportatori şi nu cred că a avut impactul scontat la bugetul de stat, din contră, consumul de combustibil a scăzut. Normal că transportatorii care făceau deja drumuri în străinătate că au preferat să alimenteze din Ungaria sau Bulgaria, unde preţul combustibilului este mai mic. Deci orice măsură de reducere este bună“.
Alţi antreprenori observă latura de campanie electorală a unei discuţii ce trebuia să fie serioase.
„Sunt de acord că Ioana Petrescu s-a dus nepregătită la acea întâlnire, dar nepregătită să facă faţă unui circ în care s-a încercat executarea ei. Este clar pentru mine că oamenii aceştia nu vor să lase pe cineva competent să le ia locul şi că pentru a face faţă situaţiei ministrul de finanţe ar fi trebuit să se coboare la nivelul domnului Băsescu“, spune Andrei Pitiş, antreprenor al cărui nume este legat de businessuri precum Clever Taxi, TechAngels sau TechMind. El mai precizează că discuţia purtată luni între Traian Băsescu, Victor Ponta şi Ioana Petrescu ar fi trebuit să aibă loc într-un cadru mai pozitiv, în care preşedintele să nu încerce să îi pună într-o lumină proastă, ci să le spună că este deschis la această propunere şi să găsească o modalitate prin care măsura să funcţioneze.
Cu câteva zile în urmă, Consiliul Fiscal avertiza că, în condiţiile creşterii deficitului la bugetul de pensii şi deficitul bugetului consolidat s-ar putea apropia periculos de pragul de declanşare a procedurii de deficit excesiv (3% din PIB), în lipsa unor măsuri compensatorii de amploare precum majorări sau extinderi de bază de impozitare sau reducerea unor cheltuieli.
Deficitul bugetului consolidat ar urma să fie redus anul viitor la 1,4% din PIB (cu 1% din PIB deficit structural), de la 2,2% din PIB în acest an, potrivit Programului de convergenţă transmis de România la Bruxelles.
Reducerea CAS s-ar putea amâna
Contribuţiile de asigurări sociale vor fi reduse la angajator cel mai târziu la 1 ianuarie dacă preşedintele Traian Băsescu atacă proiectul de lege la Curtea Constituţională, estimează premierul Victor Ponta.
„Pe mine mă interesează un singur lucru, ca de la 1 octombrie sau eventual, dacă domnia sa atacă la Curtea Constituţională, de la 1 ianuarie cel mai târziu să avem reducerea fiscalităţii muncii“, a spus ieri Ponta.
Întrebat dacă va ataca la CC legea de reducere a CAS, preşedintele Băsescu a declarat luni că „rămâne de văzut“ şi că vrea să aibă o discuţie şi cu mediul de afaceri, arătând că aşteaptă de la ministrul de finanţe un document în care să precizeze sub semnătură de unde vor veni veniturile suplimentare.Mediafax
