Dacă încasările bugetare au crescut cu 10% în primele două luni, este de presupus că în economie se întâmplă lucruri bune. Totuşi, „exuberanţa“ indicatorilor statistici nu se simte la fel de puternic în consum, care a avansat totuşi cu 7% în ianuarie (ultimele date publice), unul dintre cele mai mari salturi din ultimii ani. Apetitul românilor pentru cumpărături rămâne temperat deşi aceştia au devenit mai optimişti în ceea ce priveşte perspectivele de creştere a veniturilor, potrivit unui studiu al companiei de cercetare de piaţă GfK privind starea de spirit a consumatorilor din întreaga Europă făcut public recent.
Ce se întâmplă pe piaţa construcţiilor
Jucători din comerţul alimentar, din producţie, construcţii sau electro-IT spun că după primele luni se simte un interes crescut pentru consum, însă noul echilibru din piaţă este fragil.
„Din punct de vedere al businessului Megaprofil, lucrurile au mers foarte bine în primele trei luni, avem un plus de aproape 40% al vânzărilor faţă de primul trimestru din 2014. Se simte mai multă încredere în piaţă şi oamenii încep să se uite mai atent spre proiectele de investiţii. E posibil ca o parte din acest entuziasm să vină din noul ciclu de proiecte finanţate pe fonduri europene în exerciţiul financiar 2014-2020, dar entuziasmul e încă fragil“, spune Adrian Porfir, manager pe Europa de Sud-Est în cadrul Joris Ide, grupul care controlează producătorul de materiale de construcţii Megaprofil.
Piaţa de construcţii, un business de 9 mld. euro anual, a fost una dintre cele mai afectate industrii pe timp de criză, pierzând 40-50% din valoare. Primele semne de revenire au apărut anul trecut, însă aproape exclusiv în cazul proiectelor finanţate de mediul privat. Tendinţa pozitivă s-a menţinut şi în primele două luni ale lui 2015, când numărul de autorizaţii de construcţii pentru blocuri şi case a crescut cu 4%.
Ce se întâmplă în retailul alimentar
Creşterea vânzărilor în volum este mai mare decât cea în valoare în contextul în care în primele luni din an a existat deflaţie, date confirmate atât de producători cât şi de retaileri. Astfel, Grigore Horoi, preşedintele grupului Agricola Bacău, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, spune că în T1 vânzările în volum ale companiei sale au crescut cu 7-10%, în timp ce preţul a fost cu 3% mai mic. „Am produs mai mult şi am vândut tot, şi cred că aceeaşi tendinţă poate fi extrapolată la nivelul întregii pieţe“.
„Scăderea preţurilor nu s-a remarcat doar la alimente, în februarie în magazinele Billa fiind consemnată deflaţie la nivelul întregii oferte de produse. Aceasta a fost susţinută însă de scăderi mai accentuate de preţ la anumite categorii de bunuri. Aceasta tendinţă însă a încurajat consumul susţinând creşterea vânzărilor în volum. Per ansamblu vânzările din comerţ au crescut atât în volum cât şi în valoare, însă avansul în bucăţi a fost mai puternic. Deşi a existat o creştere, aceasta nu a fost una puternică“, spune Sorana Georgia, directorul executiv al lanţului de supermarketuri Billa, cu afaceri de peste 300 mil. euro în 2013.
Comerţul cu dominanţă alimentară este una dintre cele mai importante pieţe din economie, cu o valoare de 16-18 mld. euro anual.
Această situaţie poate fi explicată prin faptul că un român cheltuieşte 41% din venitul său lunar pe alimente şi băuturi non-alcoolice, cea mai mare pondere de la nivelul Uniunii Europene, în contextul în care veniturile reprezintă 25% din media europeană pe când preţurile la multe produse sunt aliniate celor din statele din regiune şi chiar din Occident, potrivit ultimelor date ZF. Astfel, în timp ce un român cheltuieşte pe aceste produse aproape jumătate din venitul său lunar, media la nivelul UE este de sub 15%, ponderea scăzând chiar sub acest prag pentru statele dezvoltate din vest precum Germania, Suedia sau Luxemburg, potrivit unui raport al companiei de cercetare de piaţă Food Drink Europe.
Consumul de produse alimentare a revenit pe creştere anul trecut după mai mulţi ani în care românii au fost tot mai precauţi în achiziţii. În ianuarie avansul vânzărilor de produse alimentare l-a depăşit pe cel de produse nealimentare. Acestea din urmă au fost anul trecut motorul consumului, avansul menţinându-se şi în acest an însă temperându-se.
„Piaţa a crescut şi în trimestrul întâI, însă aprecierea dolarului ar putea să influenţeze avansul. Astfel, dacă anul trecut am avut în piaţa de electroIT un plus 10-15%, în acest an va fi o creştere sigle digit (sub 10%, n.red.)“, spune Dan Ostahie, proprietarul Altex, cel mai puternic jucător din electroIT, o piaţă de 2 mld. euro.
În ultimul an dolarul s-a apreciat cu circa 20% faţă de moneda naţională, ajungând la 4,1 lei/ un dolar.
