♦ Nicuşor Dan, preşedintele României: Toate ameninţările şi provocările cu care ne confruntăm în prezent ne amintesc că pacea şi securitatea nu sunt niciodată garantate ♦ Mark Rutte, secretarul general NATO: „Trebuie să fiţi pregătiţi, creşteţi aprovizionarea, extindeţi liniile de producţie existente şi deschideţi altele noi. Nu lăsaţi teama de un viitor surplus de capacitate de producţie să vă împiedice să satisfaceţi nevoile reale cu care ne confruntăm astăzi.”
Reînarmarea statelor NATO nu mai este o opţiune, ci o necesitate, a fost unul dintre mesajele principale de la NATO Industry Forum 2025, eveniment organizat la Bucureşti, care a reunit peste 800 de participanţi din 26 de state membre şi partenere şi mai mult de 300 de companii din industria de apărare. Industria de apărare trebuie să fie una puternică, să se dezvolte tot mai mult pentru ca securitatea statelor membre ale Alianţei să fie una puternică. Creşterea alocărilor din PIB pentru securitate pune mulţi bani pe masă pentru dezvoltarea acestei industrii, fonduri care vor fi în creştere în perioada următoare.
„Tema ediţiei actuale, reînarmarea NATO, inovare, accelerare, susţinere, este deosebit de relevantă, având în vedere contextul din ultima perioadă, care, din păcate, ne obligă să vorbim tot mai mult despre reînarmare. Toate ameninţările şi provocările cu care ne confruntăm în prezent, de la războiul din Ucraina până la ameninţările cibernetice şi războiul hibrid, toate acestea ne amintesc că pacea şi securitatea nu sunt niciodată garantate. De aceea, reînarmarea nu este o alegere, este o necesitate. Şi nu este o alegere a NATO, sau a României, sau a celorlalte state membre a NATO, ci o necesitate”, a spus preşedintele Nicuşor Dan în deschiderea evenimentului.
El a subliniat că, în faţa unei Rusii agresive şi a unei instabilităţi regionale crescute, ţările membre NATO trebuie să rămână unite şi să-şi consolideze capacităţile militare şi industriale.
„Avem o continuare a războiului ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei, chiar la graniţa României. Pentru asta, şi pentru ceilalţi aliaţi de pe Flancul Estic, dar şi pentru NATO în ansamblul său, agresivitatea Rusiei dincolo de Ucraina, prin încălcările recente ale spaţiului aerian aliat, precum şi prin intensificarea şi diversificarea atacurilor hibride, reprezintă o dovadă în plus că trebuie să facem mai mult pentru a fi pregătiţi să ne apărăm. Trebuie să rămânem uniţi şi să asumăm o poziţie de forţă printr-o postură solidă şi credibilă”, a mai spus Nicuşor Dan în cadrul evenimentului.
România are în 2025 un buget de apărare echivalent cu 2,24% din PIB, iar până în 2030 intenţionează să ajungă la 3,5%, în linie cu obiectivul asumat de liderii NATO la summitul de la Haga – acela de a creşte investiţiile în apărare până la 5% din PIB până în 2035. „La summitul NATO de la Haga din acest an am luat cu toţi decizia de a creşte semnificativ investiţiile în apărare pentru a atinge ţinta de 5% din produsul intern brut până în 2035. România are 2,24% în 2025 şi va cheltui aceşti bani, şi vom menţine tendinţa ascendentă direct corelată cu ameninţările de securitate. Însă această decizie reprezintă doar un prim pas pentru a ne atinge scopul. Trebuie să avem bani şi trebuie să îi şi cheltuim pentru a produce echipamente militare”, a punctat preşedintele.
Nicuşor Dan, preşedintele României: La Summitul NATO de la Haga din acest an am luat cu toţi decizia de a creşte semnificativ investiţiile în apărare pentru a atinge ţinta de 5% din produsul intern brut până în 2035. România are 2,24% în 2025 şi va cheltui aceşti bani, şi vom menţine tendinţa ascendentă direct corelată cu ameninţările de securitate.
Aliaţii europeni trebuie să îşi asume responsabilităţi crescute în apărarea continentului şi pentru a spori capabilităţile militare şi de apărare, şi, pentru asta, este absolut necesar să consolideze industria de apărare naţională, cea europeană, precum şi cea transatlantică, a mai subliniat Nicuşor Dan.
„Un alt obiectiv este să dezvoltăm mobilitatea militară pe axa Nord-Sud a Flancului Estic ca parte a unei abordări coerente şi integrate de la Marea Baltică la Marea Neagră, atât de necesară în contextul de securitate actual, să consolidăm capabilităţile cu dubla utilizare - căi ferate, facilităţi portuare la Marea Neagră şi la Dunăre, precum şi alte elemente de infrastructură critică”, a concluzionat el.
Mesajul secretarului general NATO, Mark Rutte, a fost unul direct: apărarea puternică depinde de o industrie puternică, iar guvernele trebuie să investească masiv şi constant.
„Nu există apărare fără o industrie a apărării puternică, câteodată este atât de simplu. La summitul de la Haga, liderii membrilor NATO au decis să investească 5% din PIB în apărare până în 2035 şi ştim cu toţii că sunt bani serioşi acolo. De asta avem nevoie ca să rămânem în siguranţă. Ca parte din această măsură, liderii au decis să cumpere mai multe capacităţi de apărare, inclusiv avioane, tancuri, nave, dar şi drone, muniţii, capabilităţi cibernetice şi spaţiale. Acum transformăm aceste decizii în acţiuni concrete. Facem progrese, s-ar putea spune chiar că facem progrese bune. Sunt mai mulţi bani pe masă şi vor curge şi mai mulţi”, a afirmat Rutte.
Secretarul general al NATO a vorbit şi despre importanţa creşterii capacităţii de producţie în industria de apărare.
„În calitatea voastră de lideri de afaceri, poate putem face o înţelegere. Din partea mea, voi continua să fac tot ce pot, să vă îndemn să acţionaţi şi să semnaţi contractele. Şi promit că vom face tot ce putem, din partea NATO, pentru a accelera achiziţiile şi a continua să sprijinim inovaţia. Dar, în schimb, trebuie să fiţi pregătiţi, creşteţi aprovizionarea, extindeţi liniile de producţie existente şi deschideţi altele noi. Nu lăsaţi teama de un viitor surplus de capacitate de producţie să vă împiedice să satisfaceţi nevoile reale cu care ne confruntăm astăzi. Am toată încrederea că ceea ce produceţi va fi cumpărat, există oportunităţi de afaceri excelente pentru voi toţi şi beneficii reale pentru noi toţi”, a subliniat el.
Rutte este de părere că atunci când industriile îşi măresc oferta, rezultatul nu este doar o securitate sporită, ci şi o creştere economică mai puternică şi mult mai multe locuri de muncă.
„Dividendul apărării este real. Misiunea noastră nu ar putea fi mai valoroasă. Să oferim un viitor mai sigur şi mai prosper. Dividendul industriei apărării este real, iar misiunea noastră nu ar putea fi mai nobilă. Deci trebuie să lucrăm împreună ca să oferim un viitor mai sigur şi mai prosper”, a adăugat el.
Aliaţii europeni şi Canada îşi intensifică eforturile, inclusiv România, care are planuri de a-şi creşte cheltuielile de bază pentru apărare la 3,5% până în 2030, dar doar banii de sine stătători nu pot asigura securitate, avem nevoie de capabilităţi, de echipamente, de muniţie şi de cea mai avansată tehnologie pentru că ameninţările cu care ne confruntăm, susţine secretarul general al NATO.
„Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei este cel mai evident exemplu al ameninţării, dar pericolul reprezentat de Rusia nu se va termina odată cu acest război. Pentru cei mai mulţi jucători, Rusia va provoca un factor destabilizator în Europa şi în lume. Şi Rusia nu este singura care încearcă să submineze regulile globale, lucrează cu China, cu Coreea de Nord, cu Iranul şi cu alţii şi îşi intensifică colaborarea în domeniul apărării şi industrial la niveluri fără precedent. Se pregătesc pentru un conflict pe termen lung. Nu putem fi naivi, trebuie să fim pregătiţi. Preşedintele Roosevelt a spus că inamicii puternici trebuie învinşi şi depăşiţi şi asta a fost în 1942, iar acelaşi lucru se poate spune şi astăzi, numim asta pace prin putere”, a detaliat el.
Secretarul general a subliniat că Rusia, alături de China, Coreea de Nord şi Iran, îşi intensifică cooperarea militară şi industrială, ceea ce impune un răspuns ferm din partea NATO. Mark Rutte a identificat trei direcţii principale pentru consolidarea industriei de apărare: creşterea producţiei, stimularea inovaţiei şi extinderea cooperării între state şi companii.
„Sunt încrezător că împreună avem ceea ce este necesar pentru a-i depăşi în armament, a-i depăşi în producţie şi a-i depăşi în inteligenţă pe cei care încearcă să ne facă rău sau să slăbească. Pentru a reuşi acest lucru, trebuie să ne concentrăm pe trei factori principali. Primul este cantitatea. Deja am început să schimbăm raportul de forţe în ceea ce priveşte muniţia. Până de curând, Rusia producea mai multă muniţie decât toţi aliaţii NATO la un loc. În prezent, în întreaga Alianţă, deschidem zeci de noi linii de producţie şi extindem capacităţile existente. Producem mai mult decât am făcut-o în ultimele decenii. Trebuie să continuăm pe acest drum şi în alte domenii — de la sisteme de apărare aeriană de ultimă generaţie la interceptoare de drone cu cost redus. Aici, cantitatea este esenţială”, a spus Rutte.
Pe lângă volum, inovaţia devine un element strategic.
„Trăim în societăţi libere în care creativitatea voastră poate prospera, aşadar, aduceţi-vă ideile, puneţi-vă ingeniozitatea la încercare şi folosiţi NATO ca platformă de testare. Avem Acceleratorul de Inovare în Apărare pentru Atlanticul de Nord, sau DIANA, cu o reţea de centre de testare şi acceleratoare în ţările NATO. De asemenea, avem Fondul de Inovare al NATO, primul fond de capital de risc multi-suveran din lume. Prin intermediul acestui fond, investim în start-up-uri tehnologice cu dublă utilizare, care ne pot oferi protecţia, rezistenţa şi securitatea, astfel încât să putem ajuta la dezvoltarea următoarei generaţii de inovatori”, a spus secretarul general al NATO.
Al treilea pilon menţionat de Mark Rutte este cooperarea.
„Aceasta este esenţa NATO. Este, de asemenea, motivul pentru care se desfăşoară acest forum industrial NATO. Reunirea ideilor, a activelor şi a industriei a 32 de ţări din Europa şi America de Nord este un lucru puternic şi putem face şi mai multe atunci când colaborăm cu partenerii noştri, inclusiv Uniunea Europeană, Ucraina şi ţări din regiunea Indo-Pacifică, precum Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Republica Coreea. Avem atât de multe de învăţat unii de la alţii şi, combinându-ne eforturile, putem produce mai mult şi creşte inovaţia, acest lucru ne aduce beneficii tuturor. Vremurile periculoase necesită acţiuni îndrăzneţe, iar acest lucru necesită un anumit grad de toleranţă la risc din partea tuturor. ”
Într-un apel direct către liderii din industrie, Rutte a încurajat asumarea unui grad de risc comercial, în contextul în care investiţiile în apărare devin tot mai consistente.
„Pe măsură ce liderii îşi asumă riscul politic, industria este rugată să îşi asume şi un anumit risc comercial. Ştiu că aşteptaţi ca guverne să semneze contracte pe termen lung şi aveţi dreptate, uneori guvernele trebuie să facă asta, dar vă pot spune că atunci când vine vorba de a investi mai mult în apărarea noastră, dorinţa politică este acolo, banii sunt acolo, cererea este acolo, iar securitatea noastră depinde de asta”, a concluzionat Mark Rutte.
