Un număr de aproape 1.500 de unităţi ale serviciilor publicedeconcentrate din subordinea ministerelor - altele decât agenţiileguvernamentale - întregesc tabloul unei administraţii sufocate debirocraţie şi imposibil de profesionalizat din cauza controluluipolitic. Împărţirea funcţiilor în deconcentrate a fost în toţi aniidin urmă principala miză politică în teritoriu, dar şi cauzasupradimensionării sistemului.
Dacă în cazul administraţiei locale Guvernul şi-a luat inima îndinţi şi a dispus concedierea a 53.000 de funcţionari, lucrurile semişcă greu când vine vorba despre instituţiile din subordineaministerelor. Nu se ştie, deocamdată, decât vag, câţi oameni vor fidisponibilizaţi din deconcentrate care numără în prezent peste100.000 de angajaţi.
De pildă, la Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţieîn Zootehnie (în subordinea Ministerului Agriculturii) vor fipăstraţi 302 angajaţi, din 854, adică va fi o reducere de 65% apersonalului. Dacă se poate funcţiona cu doar 35% din oameniîntrebarea este cum de a fost posibil ca o instituţie ca ceamenţionată să se umfle în asemenea mod?
Răspunsul este următorul:. mai ales la vârful instituţiilordeconcentrate numirile au fost politice. Însă cel care a pierdutfuncţia de director nu putea fi dat afară şi îngroşa, într-ofuncţie mai mică, rândul birocraţilor.
În aprilie trecut, mii de directori din deconcentrate - PNL,principalul vizat după ce a ajuns în opoziţie, a susţinut că estevorba despre 15.000 de directori - au primit decizii de eliberaredin funcţie în urma modificării, prin ordonanţă, a legii privinddeconcentratele. Astfel Guvernul a făcut loc oamenilor PD-L şicelor ai PSD care se aflau într-o coaliţie. PSD a susţinut publiccă este firesc ca deconcentratele să fie politizate, însă a începutsă ţipe ca din gură de şarpe când, odată plecat de la guvernare,oamenii săi au fost eliminaţi din schemă. Numai că cei concediaţiau făcut apel la justiţie şi unii şi-au recăpătat posturile. ApoiCurtea Constituţională a declarat neconstituţională ordonanţa,drept urmare o parte dintre cei eliminaţi s-au întors - şi aşa s-aajuns la situaţia ca unele deconcentrate să aibă câte doi şi chiartrei directori deodată.
Câţi oameni vor pleca şi cum vor pleca din deconcentrate nu estelimpede deocamdată.
În urmă cu o lună sindicatele au cerut ca unul dintre criteriilede disponibilizare să fie ultimul venit primul plecat - aşa arpleca oamenii puşi în funcţii anul trecut. Ministrul Laszlo Borbelyspune că distanţa dintre a rămâne şi a pleca va fi decisă decompetenţă, dar Vasile Marica, preşedintele sindicatului Sed Lex,crede că componenta politică va prevala.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
