♦ În timp ce economia României are nevoie ca de aer de investiţii şi capital proaspăt, miliarde de euro din fonduri europene zac nefolosite în conturile statului ♦ Programele importante precum Start-Up Nation şi digitalizarea companiilor sunt blocate, iar ministerele-cheie – Ministerul Economiei şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene – refuză sistematic să comunice l România stă pe loc nu din lipsă de bani, ci din lipsă de voinţă administrativă şi competenţă.
În timp ce economia României are nevoie disperată de investiţii şi de modernizare, fondurile europene – cea mai accesibilă şi predictabilă sursă de bani – sunt blocate între incompetenţă administrativă, lipsă de transparenţă şi zero comunicare. Economia are nevoie de infuzii de capital ca de aer în această perioadă şi în tot acest timp miliarde de euro stau nefolosite în programe care stau ascunse în buzunarele ministerelor precum Ministerul Investiţiilor Proiectelor şi Investiţiilor Europene (MIPE) şi Ministerul Economiei.
Practic, conform unei prezentări recente de la BNR, România a atras şi cheltuit în economie doar 10% din fondurile europene pentru exerciţiul bugetar 2021-2027 în valoare totală de 31 mld. euro, iar la PNRR a atras 9,4 mld. euro, dar a cheltuit doar 7,5 mld. euro euro, adică circa 25% din programul PNRR de 28 mld. euro, care se va încheia în decembrie 2026.
Deci România stă pe zeci de miliarde de euro, dar din incompetenţă şi lipsă de organizare nu poate cheltui aceşti bani în economie. Nici măcar acces public la aceste date nu există. Noroc că le-a obţinut şi publicat BNR.
De exemplu, Start-Up Nation, programul gândit să impulsioneze antreprenoriatul tinerilor, stagnează. Aproape jumătate dintre locurile disponibile pentru tineri nu au fost ocupate.
„Zilele acestea mai sunt circa 12.000 de locuri din 25.000-27.000 la tinerii între 18 şi 30 de ani. Au fost puşi mulţi bani pe masă, 446 de milioane de euro, s-au epuizat în câteva zile locurile pentru cei care au peste 30 de ani, însă pe 18-30 de ani încă mai sunt“, a spus Roxana Mircea, managing partner, REI Finance Advisors, în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Un alt exemplu concret al blocajului este şi componenta de digitalizare, unde antreprenorii care au depus proiecte aşteaptă semnarea contractelor de doi ani.
„La digitalizare abia se semnează primele contracte, sunt 7.000 de proiecte care aşteaptă de doi ani de zile. Aceşti bani s-ar simţi în economie“, a mai spus Roxana Mircea.
Per total, în martie 2025 România înregistrează un grad de absorbţie de 10,3% a fondurilor structurale şi de coeziune aferente perioadei de programare 2021–2027.
Din cele 30,9 mld. euro alocate au fost încasate doar 3,2 miliarde euro până în martie 2025. În ceea ce priveşte fondurile din PNRR, rata de absorbţie a ajuns la 33,1%. Din cele 28,5 miliarde euro alocate, România a cheltuit 7,5 mld euro, iar 1,9 mld. euro au fost încasate dar nu au fost cheltuite, potrivit unui raport al BNR cu date de la Ministerul Finanţelor şi Comisia Europeană.
„În cazul PNRR, România nu a reuşit în acest an încasarea niciunei cereri de plată, plasându-se printre economiile cu cele mai mici rate de îndeplinire a ţintelor şi jaloanelor – 13,7%, jumătate din media UE“, scrie raportul asupra inflaţiei din mai 2025, prezentat de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR.
Extras din prezentarea guvernatorului BNR Mugur Isarescu. Doar BNR are acces la aceste date, care nu sunt publice.
