Eveniment

Ministerul Agriculturii: 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Ministerul Agriculturii: 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

Autor: Roana Rotaru

16.06.2016, 00:03 1198
Micii fermierii care deţin până în 10 hectare de teren şi care practică agricultură de subzistenţă nu pot beneficia de fonduri europene pentru că nu respectă condiţiile minime necesare pentru accesare, potrivit datelor publicate de Ministerul Agriculturii.

„73% dintre fermieri trăiesc în exploataţii de subzistenţă, iar 97% din totalul de 3.000.000 de fermieri nu sunt eligibili în Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, aşa cum a fost aprobat de fostul guvern“, arată un raport realizat de Ministerul Agriculturii pentru a justifica necesitatea programului „Clasa de mijloc la sate“.

Pentru a avea acces la fiinţarea din  fonduri europene, fermele trebuie să aibă o dimensiune economică minimă de 8.000 standard outputs, o unitate de măsura care indică dimensiunea economică a fermei şi care este echivalentul a 8.000 de euro, potrivit lui Alexandru Potor, preşedintele FNGAL.

„Dacă eşti un investitor din mediul rural, pentru a face primul pas în  a accesa fonduri trebuie să calculezi dacă ferma ta generează un minim de 8.000 de standard outputs. Dacă nu generează, ferma nu este eligibilă pentru a depune cererea, d-apăi pentru a intra în competiţie cu alte proiecte. Pragul ar trebui scăzut de la 8.000 de standard outputs la 4 - 5.000 pentru fermele mai micuţe“, a spus el.

Grupurile de Acţiune Locală (GAL), care au rolul de a contribui la dezvoltarea comunităţilor din mediul rural, au o alocare financiară de aproximativ 650 de milioane de euro pentru perioada 2014 - 2020, din Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR), bani europeni pe care vor să îi investească în înfiinţarea de centre de îngrijire pentru bătrâni şi cooperative agricole, sprijinirea produselor tradiţionale, protecţia mediului şi sprijinirea comunităţilor de rromi, o altă comunitate marginalizată de sărăcie, care la rândul ei nu a reuşit să aibă acces la finanţare.

„Vrem să sprijinim comunităţile marginalizate, în special comu­nitatea rromă, pentru  că o analiză neoficială la nivelul proiectelor finanţate european arată că, în fostul PNDR 2007-2013, sub 0,3% din proiectele finanţate au avut ca ţintă comunităţile rrome sau beneficiari rromi. Este o statistică care arată clar că se vorbeşte mult, dar se face puţin“, a declarat pentru ZF preşedintele FNGAL.

În România trăiesc peste 620.000 de cetăţeni rromi, aceasta fiind a două cea mai numeroasă minoritate din ţară, după maghiari, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Cu toate acestea, specialiştii din piaţă spun că cifra ar fi în realitate mai mare, pentru că sunt rromi care  nu vor să îşi declare etnia atunci când sunt întrebaţi de recenzori.

Bugetul alocat GAL-urilor aproape că s-a dublat faţă perioada de programare anterioară, ajungând de la aproximativ 375 milioane de euro în perioada 2007-2013, la 650 milioane de euro în exerciţiul financiar actual, o creştere care s-a reflectat şi în sporirea numărului de GAL-uri din ţară, de la aproximativ 160 unităţi la peste 230.

La sfârşitul lunii februarie 2016, ministrul agriculturii, Achim Irimescu, a afirmat într-o conferinţă de presă că este nemulţumit de gradul de absorbţie pe care au reuşit să-l obţină GAL-urile până acum şi că îşi doreşte ca în viitor acestea să obţină rezultate mai bune. Potrivit declaraţiilor lui Achim Irimescu, GAL-urile au accesat doar 92 milioane de euro din peste 300 milioane de euro câte au avut la dispoziţie.

AFACERI DE LA ZERO