Aceasta este doar una dintre concluziile trase de Curtea de Conturi în urma acţiunii de verificare privind situaţia, evoluţia şi modul de administrare la CNH în perioada în care Ministerul Economiei a fost condus de Adriean Videanu, Ion Ariton şi Lucian Bode, toţi membri ai PDL.
"Curtea de Conturi ne-a trimis acest raport pe care noi l-am contestat. Sunt surprins de acest raport pentru că şi acum tot la fel se vinde cărbunele, sub costuri", spune Constantin Jujan, care a ocupat funcţia de director al CNH până în vara acestui an.
Jujan spune că niciodată subvenţiile pe care compania le-a primit tocmai pentru a putea acoperi aceste diferenţe dintre preţuri şi costuri nu au fost de ajuns, iar sumele au scăzut de la an la an.
"Din 2009 şi până în 2012 am reuşit să creştem preţurile de la 58 de lei pe gigacalorie la 67 de lei pe gigacalorie (248 de lei pe tonă - o tonă are 3,7 gigacalorii - n.red.), dar şi aşa costurile erau la plecarea mea de circa 87 de lei pe gigacalorie. Şi aşa este şi acum. Toate negocierile privind preţurile s-au purtat la Ministerul Economiei şi în prezenţa reprezentanţilor ANRE", a mai precizat Jujan.
Reprezentanţii Ministerului Economiei nu au precizat care este situaţia actuală a companiei spunând că vor reveni cu o explicaţie, lucru care nu s-a întâmplat până la închiderea ediţiei.
Singurele două termocentrale care cumpără cărbunele scos la suprafaţă de miile de angajaţi ai CNH sunt Deva şi Paroşeni, unităţi care mai departe vând o parte din energie la un preţ reglementat, motiv pentru care nu-şi permit să plătească preţul de piaţă al cărbunelui.
Aceste unităţi au fost concepute special pentru Valea Jiului pentru că specificaţiile lor tehnice suportă un cărbune cu o putere calorifică similară cu cea extrasă din această zonă.
Numai la CNH lucrau anul trecut aproape 8.500 de angajaţi, firma având afaceri de circa 110 milioane de euro şi pierderi de aproape 100 de milioane de euro. Deşi planurile de reorganizare a sistemului energetic vizau cuplarea energiei scumpe cu cea ieftină produsă de Nuclearelectrica sau Hidroelectrica, aşa cum este în mai toate ţările europene, aceste strategii au eşuat rând pe rând.
Dincolo de această concluzie, raportul Curţii de Conturi mai cuprinde şi alte informaţii. Potrivit documentului prezentat de Ministerul Economiei, aproape un milion de lei au fost cheltuiţi prin majorări nejustificate pentru servicii de curăţenie neefectuate sau pentru servicii de spălare a echipamentelor.
"Ministerul Economiei îşi continuă activitatea de audit şi de centralizare a rezultatelor deja existente, urmând ca măsurile luate să se materializeze în sesizarea organelor abilitate, acolo unde este cazul mergând până la desfacrea contractului de muncă în cazul persoanelor vinovate", au mai precizat reprezentanţii instituţiei.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
