Eveniment

Ministerul Educaţiei promite digitalizare, elevii cer calitate în educaţia online

Ministerul Educaţiei promite digitalizare, elevii cer calitate în educaţia online

Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Elevilor: Nu am auzit despre partea de conţinut şi de calitate a educaţiei online. Este foarte important să avem partea aceasta de conectivitate, de infrastructură digitală şi de conectare la internet, însă odată ce avem elevi şi profesori conectaţi la internet şi care ştiu să folosească dispozitivele, este foarte important să ne gândim şi cum se face şcoala online.

Autor: Ramona Cornea

23.11.2020, 00:06 302

„Este foarte important să ne gândim şi cum se face şcoala online. În lipsa unor standarde de calitate şi a unor ghiduri din partea autorităţilor pe tema aceasta, este posibil să vedem ce vedem şi acum în şcoala online, adică lipsa unui caracter unitar şi uniform al educaţiei.”

Ministerul Educaţiei vrea ca toate şcolile din România să aibă tehnologia şi infrastructura necesare pentru a fi conectate la internet până în 2027.

Astfel, Ministerul Edu­caţiei a organizat, vineri, primul eveniment care des­chide consultarea publică pentru elabora­rea Stra­tegiei pentru Digitali­zarea Educaţiei din România 2021-2027 - SMART-Edu.

În cadrul acestui eveni­ment, ministrul educaţiei, Monica Anisie, a spus că în ultimii ani, bugetul de investiţii al Ministerului Educaţiei a fost zero şi că, din 2021, bugetul ministerului va avea o componentă pentru digitalizare.

„Deşi România a adoptat o strategie naţională privind agenda digitală, în 2015, strategie prin care se stabileau acţiuni până în anul 2020 în domenii cheie, gradul de îndeplinire a angajamentelor din strategie a rămas necunoscut chiar şi la nivelul Comisiei Europene. În ultimii 10 ani, bugetul Ministerului Educaţiei nu a prevăzut nimic în ceea ce priveşte digitalizarea“, a spus Monica Anisie.

Ministrul educaţiei a adăugat că este necesară îmbunătăţirea infra­structurii digitale pentru reducerea decalajelor de conectivitate, de susţinerea accesului egal la o educaţie de calitate, de asigurarea de dispozitive electronice cu conectarea la internet în bandă largă şi conectivitate wireless adecvată pentru preşcolari şi elevi, şi de manuale digitale şi auxiliare didactice care oferă o interfaţă interactivă în care elevii au acces la conţinut multimedia.

Conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în anul şcolar 2019 – 2020, România avea un număr de 6.166 uni­tăţi şcolare din învăţământul primar şi gimnazial şi 1.444 de licee conectate la internet. Dintr-un total de 9.150 de unităţi încadrate în segmentul primar şi gimnazial, 6.166 erau conectate la internet (67%). În învăţământul liceal funcţionează 1.468 licee şi grupuri şcolare independente, 98% dintre ele având acces la internet, conform sursei citate.

Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Elevilor, afirmă că, pe lângă infrastructura şi dispozitivele necesare pentru şcoala online, este nevoie şi de standarde de calitate pentru predarea cursurilor în mediul online.

„Nu am auzit despre partea de conţinut şi de calitate a educaţiei online. Este foarte important să avem partea aceasta de conectivitate, de infrastructură digitală şi de conectare la internet, însă odată ce avem elevi şi profesori conectaţi la internet şi care ştiu să folosească dispozitivele, este foarte important să ne gândim şi cum se face şcoala online. În lipsa unor standarde de calitate şi a unor ghiduri din partea autorităţilor pe tema aceasta, este posibil să vedem ce vedem şi acum în şcoala online, adică lipsa unui caracter unitar şi uniform al educaţiei. Este foarte clar că educaţia în mediul online nu este deloc la fel ca cea din sala de clasă şi automat nu pot mai pot aplica aceleaşi standarde, aceleaşi obiective de învăţare şi aceiaşi indicatori de monitorizare“, a declarat Rareş Voicu în cadrul aceluiaşi eveniment.

El spune că în ultimele luni multe cadre didactice au făcut tranziţia de la şcoala fizică la şcoala online doar predând în faţa unei camere ceea ce predau în sala de clasă.

“Până acum, cei mai mulţi dintre ei nu au fost învăţaţi să predea în mediul online şi apare o falie între profesori şi elevi şi între elevi şi şcoală. Indiferent de soluţiile pe care le adoptăm, nicio soluţie nu poate fi implementată fără o finanţare importantă. Este foarte important ca banii să urmeze ideile, să urmeze elevii. Este foarte important ca finanţarea să fie realizată în mod echitabil, cu accent foarte mare pe comunităţile unde accesul la internet este limitat, pe elevii care provin din medii defavorizate şi care nu au avut acces la internet până acum“, a adăugat preşedintele Consiliului Elevilor.

Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România, afirmă că unu din trei sate din România are semnal slab de internet sau nu au acces deloc şi subliniază necesitatea abilităţilor necesare pentru predarea orelor în mediul online.

“Când vorbim despre digitalizare, vorbim despre două lucruri: accesul la educaţie digitală şi calitatea educaţiei.  Din studiile pe care le-am făcut în ultimul timp reiese foarte clar că sunt foarte mari probleme pe această zonă. Pentru a avea educaţie, în primul rând trebuie să ai acces la ea şi în paralel să ne uităm la calitatea educaţiei. În jumătate de ţară, în cea rurală, m-aş uita la acele sate care nu au conexiune, ceea ce înseamnă că nu au cum să ajungă la educaţie, mai ales în această perioadă de pandemie. Conform cercetărilor noastre, 1 din 3 sate are semnal slab sau acces inexistent la internet. Chiar şi acolo unde avem semnal, văd că ai noştri copii nu au acces la infrastructura digitală, doar 5,2% dintre ei au tablete“, spune ea.

Mai mult, dacă se vor rezolva problemele legate dispozitive şi de acoperire la internet, apare probleme precum faptul că profesorii nu au abilităţile necesare, iar părinţii, în proporţie de 64%, nu pot să ofere suport copiilor lor.

“Trebuie să vedem cum ajungem la copiii care au fost lăsaţi în urmă în această perioadă pentru că la finalul acestui an şcolar este posibil să nu vorbim doar de 44% analfabetism funcţional, ci de analfabetism pur şi simplu. Acest lucru înseamnă că este nevoie de o intervenţie integrată“, a concluzionat ea.

 
AFACERI DE LA ZERO