Datoria României, publică şi privată, a crescut în ianuarie-februarie cu 4,7 mld. euro, la un total de 110,6 mld. euro, după ce statul, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat de pe pieţele externe 4,9 mld. euro. Astfel că Finanţele au acum nişte bani deoparte, mult prea puţin însă pentru nevoi – cel puţin 130 mld. lei (26-27 mld. euro), în calculele cele mai optimiste.
La început de an, când criza nu apăruse, necesarul de finanţare al României era de 87 mld. lei – 40 mld. lei pentru acoperirea deficitului estimat de 3,6% din PIB şi 47 mld. lei pentru rostogolirea datoriei. Săptămâna trecută, ministul finanţelor Florin Câţu a spus că estimeză este o scădere de venituri (la acel moment) de cel puţin 20 mld. lei şi o creştere de cheltuieli de 13 mld. lei. Altfel spus, un defict nou de acoperit de 33 mld. lei, ceea ce face ca necesarul de finanţare să crească la 130 mld. lei (27 mld. euro) pe datele de la acest moment.
Dar Florin Cîţu spune că nu are nevoie de FMI, mizând, între altele, pe sumele pe care le-a împrumutat la început de an şi, probabil, pe alţi bani rămaşi din trecut.
România are o rezervă financiară pentru următoarele 4-5 luni, a spus luni seară, la Digi 24, ministrul finanţelor.
Ministerul de Finanţe a împrumutat la început de an mai mulţi bani, neştiind că va veni criza, dar costul era atrăgător.
Acum, pe lângă rezerva pe care o are, acest împrumut de 5 miliarde de euro şi, probabil, şi alte sume strânse anul trecut, ministerul iese pe piaţa internă şi se împrumută regulat, cum face în vremuri normale, dar la costuri în creştere.
Valoarea buffer-ului (rezerva valutară a Finenţelor) nu este publică. La început de an, ianuarie şi în februarie, România nu era în criză, iar veniturile bugetare au consemnat în cele două luni venituri totale de aproape 53 de miliarde de lei, în creştere cu 9,8% faţă de primele două luni din 2019. Deficitul bugetar a fost de 8,3 miliarde de lei (0,7% din PIB), cumva în grafic, având în vedere că deficitul pe tot anul era programat la 3,6% din PIB (40 mld. lei). Aşa că este de presupus că Finanţele nu au cheltuit banii împrumutaţi de pe pieţele externe, de aceea şi ministrul de resort respinge acum orice referire la un împrumut de la Fondul Monetar Internaţional.
„Probabil că rezerva strategică este mai mare, 5 mld. euro nu sunt de ajuns pentru situaţia de faţă. Văd deficitul undeva la 8-9% din PIB, doar în condiţile de acum – presupunând, prin urmare, că lucrurile nu se înrăutăţesc şi mai mult. În condiţiile de faţă, nu poţi ieşi aşa pe pieţe să te împrumuţi de un miliard. Pieţele ştiu că tu ai nevoie de bani. Iar tu trebuie să ai un plan, de la bun început. Trebuie să ieşi cu o sumă mare. În 2009 a fost aceeaşi discuţie. Am luat mai mulţi bani decât ne-a trebuit tocmai pentru a evita lungi discuţii – împrumuturile mici cresc foarte mult costurile de finanţare“, comentează economistul Laurian Lungu.
Datoria externă a României (publică şi privată) a crescut în ianuarie-februarie 2020 cu 4,74 miliarde euro, la un total de 110,6 mld. euro, din care datoria statului are o pondere de 40%, respectiv 43,8 mld. euro, în creştere cu 11% de la începutul anului, potrivit datelor publicate marţi de BNR.
Din datoria externă totală, datoria pe termen lung reprezintă 70,5% şi a înregistrat un avans de 5,9% faţă de decembrie 2019, la un total de 77,9 miliarde euro.
Din suma totală, statul deţine 43,8 miliarde euro, în creştere cu 4,6 miliarde euro de la începutul anului. Datoria negarantată public s-a diminuat cu 300 milioane euro, la 32,6 miliarde euro, din care 739 milioane euro erau depozitele nerezidenţilor. 1,2 miliarde de euro reprezintă datoria BNR (prin alocările de DTS de la FMI).
Datoria externă pe termen scurt, care aparţine multinaţionalelor, a crescut cu 400 mil. euro, până la 32,6 miliarde euro.
Citiţi AICI ediţia ZF E-paper de MIERCURI
