• Leu / EUR4.7584
  • Leu / GBP5.4956
  • Leu / USD4.2306
Eveniment

Ministerul Fondurilor Europene le explică românilor printr-o campanie de informare de 2,5 mil. euro de ce a luat doar 14% din banii europeni alocaţi în exerciţiul financiar 2014-2020

Ministerul Fondurilor Europene le explică românilor printr-o campanie de informare de 2,5 mil. euro de ce a luat doar 14% din banii europeni alocaţi în exerciţiul financiar 2014-2020

Autor: Florentina Niţu

27 mar 2019 791

Ministerul Fondurilor Europene a lan­sat ieri campania „Bani europeni pentru idei româneşti“, prin care reprezentanţii mi­nis­te­ru­lui susţin că îşi propun să informeze pu­bli­cul cu privire la contribuţia fondurilor euro­pene la dezvoltarea României, la modul cum sunt alocate aceste fonduri prin inter­me­diul pro­gramelor operaţionale şi exem­ple con­crete cu rezultatele obţi­nute de unii dintre be­ne­ficiarii acestora. Bugetul investit în această campanie este de 2,5 milioane de euro. Cam­pa­nia este co­fi­nan­ţată din fonduri europene prin pro­gramele Fondul European de Dez­voltare Regională şi Fondul Social European.

„Este concept nou, care vine într-un context european extrem de important. Politica de coeziune a început prin 1960, însă în urma unui studiu din 2017 a rezultat că cetăţenii europeni nu ştiu ce a făcut pentru ei. Acum, ne dorim să promovăm beneficiile politicii de coe­ziune. Avem un buget de 2,5 milioane de euro pentru o campanie integrată, care se va derula la nivel na­ţional, va atinge toate judeţele, regiunile, desfă­şurându-se până în august. Ne dorim să atingem toate grupurile ţintă“, a spus Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, la evenimentul de lansare a campaniei.

Obiectivul cam­paniei este prezen­tarea beneficiilor fon­du­rilor europene, luând în calcul banii pri­miţi de România de la aderarea la Uniunea Europeană, dar în special banii atraşi în ultimii cinci ani, po­trivit repre­zen­tan­ţilor ministe­rului.

În documentele ofi­ciale, rata de absor­bţie efectivă (fără avan­­suri) a fondurilor euro­pene pentru Pro­gramul 2014-2020 este de 14%. Bugetul total alocat de Comisia Euro­­peană este de 22,5 mi­liarde de euro. Acesta poate fi con­tractat până la finalul anului 2020 şi cheltuit până la finalul anului 2023.

„Pentru Programul 2014-2020, datele arată că rata de absorbţie a fondurilor europene este de 20%. În realitate, guvernul actual păcăleşte poporul cu televizorul, bazându-se pe faptul că oamenii nu fac diferenţa dintre sume contractate şi sume efectiv injectate în economia românească. În prezent, 19% reprezintă rata sumelor contractate efectiv, dar nu avem garanţia că se vor injecta în economia românească. Efectiv, contractate şi injectate sunt doar 7,72%. Şi chiar dacă ar fi fost 20%, cum pretind ei, suntem mult în urmă faţă de nivelul la care trebuia să fim, având în vedere că mai avem un an şi jumătate perioadă de depunere a proiectelor şi peste 80% din bugetul total alocat nu este nici măcar contractat“, spune Petru Luhan, consultant pe fonduri europene, fost europarlamentar. El a fost vicepreşedinte în comisia pentru fonduri europene.

El spune că în Programul 2007-2013 rata de absorbţie a fondurilor a fost de peste 80%, deoarece Comisia Europeană a făcut a doua excepţie din istoria ei, şi anume a schimbat perioada de cheltuire a fondurilor de la nĂ2 la nĂ3, adică România a avut un an în plus pentru recuperare. „Tot pe ultimul loc am fost, dar măcar rata de absorbţie nu a fost catastrofală ca acum.“

Pe de altă parte, Dan Gabriel Ieremia, consilier pe fonduri europene al ministrului sănătăţii Sorina Pintea, susţine că „până în 2017 nu au fost aprobate normele de conformitate pentru fonduri europene, deşi trebuiau să fie aprobate înainte de 2014. Până în 2017 s-au chinuit efectiv să treacă condiţionalităţile de ţară pentru cheltuirea fondurilor, asta înseamnă că până atunci nu puteam lua legal fonduri.

Astfel, în loc să începem proiectele în 2014, le-am început în 2018“.

Rata de absorbţie a fondurilor europene ar fi putut creşte dacă actualul guvern ar fi eliminate birocraţia excesivă, ar fi informat populaţia la timp despre existenţa proiectelor şi modul în care pot accesa banii europeni sau ar fi asigurat un fond de garantare pentru faza de cofinanţare a proiectelor, atât pentru beneficiarii publici, cât şi pentru beneficiarii privaţi, asa cum a făcut Polonia, Cehia sau Irlanda, mai spune Petru Luhan.

„De asemenea, când a preluat puterea noul guvern, a cerut ca Ministerul Fondurilor Europene şi Ministerul Dezvoltării Regionale să fie unificate, pentru a avea control asupra fondurilor europene. Astfel, România a mai întârziat un an şi două luni aducerea fondurilor de la Bruxelles. De altfel, lipsa absorbţiei se bazează pe lipsa competenţei din ministere. Există proiecte depuse pentru unele programe, care zac de mai bine de un an în sertarele şi sistemele ministerelor. De exemplu, sunt proiecte pentru cercetare, care de un an şi patru luni nu au fost evaluate şi nici nu se află pe listele de evaluare. România este destinată eşecului pe absorbţie bani europeni. Suntem într-o situaţie în care trebuie să tragem un semnal de alarmă uriaş, că trebuie să facem ceva pe ultima sută de metri“, adaugă Petru Luhan.

În continuarea actualei campanii de informare, reprezentanţii ministerului Fondurilor Europene susţin că vor lansa încă o campanie de informare, cu scopul de a promova finanţările concrete disponibile pe fiacre program operaţional în parte, astfel încât beneficiarii sau potenţialii beneficiari ai fondurilor europene să afle cum pot obţine o sursă de finanţare pentru ideea lor. Aceasta ar fi trebuit să înceapă în acelaşit imp cu actuala campanie, însă, din cauza birocraţiei, a întârziat lansarea ei, potrivit Mihaelei Toader.

Campania „Bani europeni pentru idei româneşti“ va începe în 28 martie şi se va încheia în august. E ava fi difuzată în toate judeţele din România prin intermediul mijloacelor mass-media.4Proiectul a fost dezvoltat în urma unui sondaj de opinie, prin care cetăţenii şi-au putut exprima păreread cu privire la nevoile de informare. În studiu au fost chestionate persoane cu vârsta de peste 18 ani.

„Am realizat că 55% dintre respondenţi cred că prosperitatea reprezintă cel mai bine impactul investiţiilor din fonduri europene. Prin această campanie vrem să creştem transparenţa, să arătăm oamenilor că nu avem nimic de ascuns. De asemnea, dorinţa publicului ţintă (91%) este să avem mai puţină birocraţie. Aici este sarcina noastră să găsim acel mixt, important, între gestionarea eficientă a banilor şi documente mai clare“, a mai spus Mihaela Toader.

Ea a subliniat că este foarte important ca publicul ţintă să cunoască programele ministerului şi ministerul să ţină cont de dorinţele acestuia şi să ia împreună o decizie despre cum vor fi cheltuiţi banii din următorul exerciţiu financiar, având în vedere că bugetul va fi cu 10% mai mare. 

Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7584
Diferență: -0,0483
Ieri: 4.7607
Azi: 4.2306
Diferență: -0,0496
Ieri: 4.2327
Azi: 5.4956
Diferență: -0,1762
Ieri: 5.5053
Azi: 4.1689
Diferență: -0,1724
Ieri: 4.1761