Ministerul Muncii: „Vrem să atragem românii plecaţi în străinătate şi să permitem accesul mai multor străini din state non-UE la locurile de muncă din România“

Deficitul de candidaţi calificaţi din vestul şi din centrul ţării, dar şi lipsa locurilor de muncă din regiunea Moldovei sunt problemele acute ale pieţei muncii, iar de aceea Ministerul Muncii ia în calcul o strategie prin care să reducă unele decalaje.

„Ministerul Muncii are în vedere un proiect de reconstrucţie a pieţei muncii din Ro­mânia prin stabilirea unei agende in­terna­ţionale, în contextul în care piaţa forţei de muncă din România se confruntă cu numeroase provocări, determinate atât de evoluţia economiei (pe plan intern, dar, în egală măsură de important, pe plan internaţional), cât şi de factori societali (demografie, educaţie, migraţie). În acest mo­ment ne confruntăm cu un aparent pa­radox: avem, în acelaşi timp, lipsă acută de locuri de muncă şi  lipsă de forţă de muncă. Desigur că, analizată, imaginea e mai puţin contradictorie“, au transmis reprezentanţii Ministerului Muncii în urma unei solicitări a ZF, în care au fost întrebaţi dacă ministerul are în discuţii un proiect de modificare a legislaţiei în aşa fel încât angajatorii să poată recruta candidaţi din state non-UE mai uşor.

Reprezentanţii ministerului au mai precizat că în prezent instituţia îşi doreşte să creioneze un proiect de politică publică în vederea atragerii românilor plecaţi în străinătate, de relocare a persoanelor din zonele fără oportunităţi în cele cu nevoie de resurse de muncă, de relocare a investiţiilor către zonele cu disponibilitate de forţă de muncă, de atragere a forţei de muncă bine pregătite din străinătate, menţionând că „opţiunea este susţinută şi încurajată de către mediul de afaceri şi ar putea fi o soluţie pentru locurile de muncă pe care românii nu le doresc şi locurile de muncă unde nu sunt suficienţi specialişti disponibili“.

Anual se dau 5.500 de permise de muncă pentru muncitori din state non-UE

„Desigur, orice măsură de atragere de forţă de muncă din străinătate trebuie să fie atent analizată, iar modul de implementare nu numai că nu trebuie să afecteze accesul românilor la muncă, ci trebuie să ţină cont şi de aspecte legate de nivelul salariilor sau de eventuale tensiuni sociale pe care le-ar pu­tea genera“, au mai spus reprezentanţii mi­nis­terului. Aceştia au mai precizat că accesul lucrătorilor străini nu este însă o noutate şi că discuţiile se poartă în vederea extinderii pa­ra­metrilor în care acesta se realizează, având în vedere că anul acesta, de exemplu, doar 5.500 de lucrători străini din state non-UE au acces liber pe piaţa muncii din Ro­mâ­ni­a.

„Considerăm că orice decizie cu privire la accesul lucrătorilor străini pe piaţa muncii din România trebuie să aibă în vedere o limitare clară în timp, precum şi: sectorul / subsec­torul de activitate, regiunea, posi­bilitatea de a atrage lucrători români, dificul­tatea (timp, cost) de a instrui resurse umane pentru locurile de muncă (fie că vorbim de educaţie, calificare sau reconversie profesională), implicaţiile asupra pieţei muncii în ansamblu (efecte de transmisie)“, se mai arată în răspunsul ministerului.

Totuşi, avertizează Bogdan Hossu, liderul confederaţiei sinicale „Cartel Alfa“, pentru a putea aduce imigranţi din state non-UE trebuie schimbată cota pentru lucrătorii care vin din aceste state, iar nu în­tot­deauna sunt aduşi muncitori din regiune. „Problema este că ei nici măcar nu au ajuns la cota actuală, iar dacă s-au adus lucrători din alte state, aceştia au venit din Asia, nu din state din Europa de Est, pe salarii minime“, a spus Hossu.

La rândul lor, angajatorii  – în special cei din vestul ţării – se plâng de faptul că nu mai găsesc forţă de muncă bine calificată şi că aduc oameni de la zeci de kilometri distanţă pentru a lucra în fabrici, însă nici aşa nu reuşesc să acopere nevoia de forţă de muncă pe care le au. Elena Antoneac, şefa opera­ţiu­nilor firmei de relocare Nestlers Group, spunea recent într-un interviu ZF că an­gajatorii întreabă tot mai des de po­sibi­li­tatea „importului“ de forţă de muncă din alte ţări, în condiţiile în care nu pot face faţă cererilor de la export cu forţa de muncă existentă şi cu deficitul acut de candidaţi, men­ţionând că au recrutat inclusiv personal în parteneriat cu peniten­ciarele sau cu bisericile.