Consiliul cere României ca orice „câştig neaşteptat“ să fie îndreptat spre reducerea deficitelor.
Politica din ultimii ani a guvernelor României, de a stimula economia prin consum, prin pârghia reducerilor de taxe şi a creşterii de salarii, a provocat o majorare semnificativă a deficitelor – structural, de cont curent şi bugetar.
Comisia Europeană este nemulţumită profund de acest lucru, cu atât mai mult cu cât România s-a angajat, a semnat şi a adoptat în legislaţia internă decizia luată în comun, anume ca deficitul structural să nu depăşească 1% din PIB.
Potrivit MTO (obiectivul pe termen mediu), o ţară din UE, cu o datorie publică mai mare de 60% din PIB, nu are voie să aibă un deficit structural mai mare de 0,5% din PIB. Una cu o datorie publică de sub 60% din PIB poate avea un deficit structural de 1% din PIB.
Din 2015 – de când a căpătat chip concret politica de stimulare a creşterii economice prin consum - România s-a abătut serios de la MTO. Economia a crescut robust, sprijinită de reducerea TVA şi a altor taxe şi de majorările salariale, dar deficitele s-au acumulat şi s-au umflat.
Deficitul structural va sări anul acesta de 3% din PIB, faţă de 1% din PIB cât este limita acceptată de UE. Prin urmare, Comisia Europeană şi Consiliul Uniunii Europene al Miniştrilor de Finanţe susţin că situaţia trebuie rapid corectată. Şi asta pentru că majorarea deficitelor strucutrale împinge şi deficitul bugetar dincolo de limita admisă de 3% din PIB.
Administraţia de la Bucureşti se apără arătând că datoria ţării de 37% din PIB este una dintre cele mai mici din UE, prin urmare România îşi permite deficite mari pentru că are o datorie mică.
UE îndeamnă însă la prudenţă şi arată că o economie ca a României nu suportă o povară a datoriei mai mare de 40-45% din PIB.
În ritmul în care se îndatorează, la orizontul lui 2026-2027, datoria României va sări de 60% din PIB, apreciază Comisia.
Consiliul miniştrilor de finanţe ai UE a cerut României, la sfârşitul săptămânii trecute, să adopte măsuri pentru a se asigura că, în 2018, creşterea nominală a cheltuielilor guvernamentale primare nete nu va depăşi 3,3% şi în 2019 nu va depăşi 5,1%, reprezentând o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB în amândoi anii.
„Aceste măsuri vor pune România pe o cale de ajustare adecvată pentru îndeplinirea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO - reprezentând 1% deficit structural - n. red.). Consiliul recomandă ca orice câştiguri neaşteptate să fie utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară să asigure o îmbunătăţire de durată în echilibrul structural al cheltuielilor guvernamentale.“
România are termen până la 15 octombrie 2018 pentru a raporta măsurile pe care le-a luat pentru a reintra în ţintele de deficit.
Ecofin sugerează că nerespectarea recomandărilor va împinge, în final, deficitul bugetar dincolo de limita de 3% din PIB, de aceea solicită „măsuri urgente“ pentru îndreptarea lucrurilor. Este al treilea avertisment de acest fel pe care România îl primeşte în ultimul an.
Săptămâna trecută, Isabel Grilo, şefa Direcţiei Generale de Afaceri Economice şi Financiare a Comisiei Europene, a acuzat guvernul de la Bucureşti că nu ţine seamă de regula deficitului structural de 1% din PIB, deşi s-a angajat şi a semnat că va respecta această regulă.
