• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Eveniment

Ministrul agriculturii: România are în acest an cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani

Ministrul agriculturii: România are în acest an cea mai mare producţie de grâu şi secară din ultimii opt ani

Daniel Constantin, ministrul agriculturii: Anul acesta am avut o producţie record de grâu şi secară, cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani. Foto Silviu Matei

Autor: Ana Maria Petcana

11.08.2013, 21:02 1265

Producţia de grâu şi secară din acest an totalizează 7,3 milioane de tone, fiind cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani, a anunţat Daniel Constantin, ministrul agriculturii.

„Anul acesta am avut o producţie record de grâu şi secară, cea mai mare din ultimii opt ani şi a doua din ultimii 43 de ani. Nu stăm rău nici din punctul de vedere al calităţii, dar can­tita­tea de grâu pentru panificaţie este mai mică decât cea dintr-un an de secetă (cum a fost 2012 - n.red.). Nu sunt scăderi dramatice“, a arătat Constantin într-o conferinţă de presă.

El a precizat însă că nu vor fi necesare importuri de grâu pentru panificaţie şi există cantităţi şi pentru export.

Referitor la preţ, Constantin a arătat că acesta este dat de piaţă.

„Când producţia este mică, preţul este ma­re, când producţia este mare, preţul este mic“, a afir­mat ministrul agriculturii, adău­gând că pre­ţul de intervenţie nu îi ajută pe fer­mieri, pentru că este mai mic comparativ cu cel din piaţă.

Faţă de anul trecut, producţia de grâu şi se­cară a crescut cu 37%. Suprafaţa cultivată a fost de 2 milioane de hectare, similară celei de anul trecut, dar cu un randament de 3.472 kg la hectar, faţă de 2.650 kg la hectar în 2012.

O producţie record a fost înregistrată şi la orz şi orzoaică, precum şi la ovăz şi rapiţă.

Astfel, la orz şi orzoaică producţia s-a situat la 1,5 milioane tone, cea mai mare din ultimii 23 de ani, cea de ovăz a fost de 362.137 tone, iar cea de rapiţă de 647.811 tone, de circa 6 ori mai mare faţă de cea de anul trecut.

Potrivit ministrului, creşterile de producţie au fost favorizate de vremea bună, dar şi de subvenţiile cuvenite agricultorilor alocate mai devreme decât în anii anteriori şi de sprijinul acordat de autorităţi pentru irigaţii.

Preţul plătit pentru apa pentru irigaţii de către fermieri va scădea cu până la 30%, după ce Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Fun­cia­re (ANIF) a fost acreditată să cumpere din această lună energie la preţ de furnizor, de pe bursă, potrivit ministrului agriculturii. „Supra­fe­ţele irigate în acest an nu sunt foarte mari, nu sunt mulţumitoare, dar sunt duble faţă de soli­ci­tările pe care le-am primit în anii trecuţi.“

Potrivit datelor ministerului, preţul la care va fi cumpărată energia electrică ar urma să scadă de la un nivel mediu în iulie de 627 lei/Mwh la 471 lei/Mwh.

Astfel, potrivit unor calcule efectuate de minister la un total de 343.121 MW/h, cât a fost consumul de energie pentru irigaţii în acest an, suma totală economisită prin cumpă­ra­rea de electricitate de la bursă se ridică la 43,5 milioane lei (10 milioane euro).

Ministrul agriculturii a mai spus că legea pri­vind vânzarea terenurilor către persoane fi­zice române şi străine va fi în vigoare până în lu­na octombrie, pentru ca din ianuarie 2014, când se liberalizează piaţa funciară, actul nor­ma­tiv să protejeze fermierii români care vor să cum­pere terenuri agricole.

Ministrul agri­cul­turii a afirmat de mai multe ori că statul va lua une­le măsuri pentru a limita cumpărările de teren de către străini, după liberalizarea pie­ţei, la 1 ianuarie 2014, stipulată în Tratatul de aderare la UE. Potrivit datelor de la ultimul recen­sământ agricol, suprafaţa agricolă a Ro­mâ­niei era în 2010 de 13,3 milioane de hectare, din care 8,3 milioane de hectare teren arabil.

Fermierii vor putea să solicite acreditarea Ministerului Agriculturii pentru aderarea la fondurile mutuale, urmând să fie înfiinţate trei astfel de instrumente de despăgubiri în agricul­tu­ra românească, a mai spus Constantin.

Prin participarea la fondul mutual, fermierii sunt acoperiţi pentru riscurile neacoperite de societăţile de asigurare, precum grindină, secetă, pierderile de venit cauzate din anumite probleme, boli care apar pe piaţă. La fondul mutual poate adera orice fermier care înregistrează venituri atât individual, cât şi prin asociaţiile din care fac parte.

Fondul se constituie din 65% contribuţie naţională şi a Uniunii Europene şi 35% din contribuţia membrilor şi trebuie să acopere toate sectoarele din agricultură.

Acest articol a apărut în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 12.08.2013

Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026