Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare (foto), s-a lăudat pe reţelele de socializare: “Am virat 12 miliarde la final de an pentru susţinerea economiei”. Cum a făcut-o, el nu spune. Reţelele de socializare au ajuns o binecuvântare pentru toţi fricoşii politici. Pentru că, în conferinţele tradiţionale de presă, mereu va fi un ziarist care să-ţi pună o întrebare incomodă. Pe reţelele de socializare oamenii nu pun întrebări, iar, dacă o fac, nu eşti obligat să dai răspunsul.
E greu de spus acum dacă majorarea de taxe din 2025 era inevitabilă. Cum se aşază azi lucrurile, era. Ministrul de resort se laudă cu încasările noi la buget. Ele sunt, da. Ministrul vorbeşte de rezultatele la 12 luni din 2025. Oamenii nu le ştiu decât pe cele de la 11 luni – atât sunt ele publicate de Finanţe. La 11 luni, aşadar, veniturile din TVA au crescut cu 11%. Este o creştere bună. Dar: consumul a crescut la sub 2%. Prin urmare: veniturile în plus nu vin dintr-o creştere economică, ci din majorarea taxelor. Dovada? Este la INS şi la Ministerul condus de Alexandru Nazare. În 2014 veniturile din TVA au crescut cu 16% - nu pe fondul majorării de taxe, ci pe fondul avansului consumului cu 8%. Avansul consumului, în 2025 va fi, probabil, la 1-2%, şi pentru că taxele au fost majorate. Asta încetineşte economia, nu o creşte. Majorarea de taxe era, probabil, inevitabilă. Dar nu este o sursă de mândrie. Economiei îi laşi loc să respire când îi reduci taxele, nu când i le majorezi. Or, guvernul a majorat taxele şi asta nu este o sursă de mândrie.
Cum se laudă ministrul finanţelor pe “realizări” care nu-i aparţin
► Respectarea obligaţiilor statului faţă de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate şi credibilitate, ci şi o regulă de bună-credinţă şi predictibilitate în relaţia acestuia cu economia reală.
► Economia României a demonstrat un nivel ridicat de rezilienţă în contextul măsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut şi, chiar dacă a înregistrat o creştere modestă, nu s-a destabilizat – în ciuda celor mai alarmiste dintre previziuni. Acesta este întreg meritul economiei reale, al românilor şi al antreprenorilor corecţi, care au reuşit să facă performanţă chiar şi în condiţii de stres fiscal şi care au susţinut funcţionarea statului şi nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor şi impozitelor.
► De aceea, una dintre priorităţile principale este să intrăm în 2026 cu respect faţă de mediul de afaceri onest şi cu obligaţiile statului onorate la zi.
În decembrie am direcţionat aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru acoperirea costurilor cu medicamentele şi serviciile medicale furnizate de spitale, precum şi pentru decontarea concediilor medicale. Prin aceste plăţi, companiile care au avansat sumele din resurse proprii beneficiază de rambursările cuvenite, care contribuie astfel la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.
► Am început totodată plata bonificaţiilor de 3% pentru IMM-urile care şi-au achitat la timp impozitele. Este vorba de peste 150.000 de firme care primesc, în total, peste 160 de milioane de lei; în paralel, am accelerat rambursările de TVA către firmele solicitante, pentru a îmbunătăţi lichiditatea acestora şi a sprijini continuitatea activităţii economice.
► Această infuzie de fonduri înseamnă mai multă predictibilitate pentru economie şi antreprenori în 2026, capacitate crescută de investiţii, locuri de muncă protejate şi un climat de afaceri bazat pe corectitudine şi parteneriat real între stat şi mediul privat.
► Tot pentru respectarea obligaţiilor faţă de mediul de business, inclusiv prin onorarea plăţilor în relaţia statului cu acesta, intrăm în 2026 cu o serie de obiective atinse: 12 miliarde de lei virate la final de an pentru susţinerea economiei, prin a doua rectificare bugetară din 2025, alocări din fondul de rezervă şi redistribuiri ale alocărilor bugetare pentru programele pe fonduri europene; măsuri de relaxare fiscală precum reducerea treptată a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), facilităţi fiscale şi de creditare pentru microîntreprinderi şi IMM-uri, eliminarea de anul viitor a taxei pe construcţii speciale; toate completate de măsuri de disciplină financiară şi reducere a cheltuielilor, inclusiv diminuarea subvenţiilor pentru partidele politice.
► Adoptarea acestui cumul de măsuri pro-business reprezintă o premieră a ultimilor ani în România, iar efortul bugetar de stingere a datoriilor este unul fără precedent, într-o ţară care rostogolea datorii de la un an la altul. Iar întreg spaţiul fiscal creat pentru alocarea acestor plăţi este rezultatul mai multor decizii corecte luate împreună cu colegii de la Finanţe şi din Guvern:
- am reuşit să transferăm unele proiecte din PNRR din componenta de împrumut în cea de grant, obţinând astfel surse suplimentare de finanţare nerambursabilă;
- am mutat o parte dintre proiectele PNRR către programele politicii de coeziune, asigurând alte fonduri europene nerambursabile;
- am obţinut, printr-un efort fără precedent al ANAF şi printr-o abordare corectă faţă de mediul de business onest, un nivel al încasărilor bugetare peste estimările iniţiale, care confirmă realismul măsurilor fiscale adoptate;
- am realizat economii semnificative la cheltuielile de personal, ca urmare a reducerii sporului pentru condiţii vătămătoare şi a sporului pentru fonduri europene;
- am limitat cheltuielile cu bunuri şi servicii în ultima parte a anului, în special la nivelul autorităţilor publice locale, în pofida unor reacţii critice.
Statul trebuie să fie un partener într-adevăr corect şi predictibil pentru mediul de afaceri. Aceasta este baza unui climat economic sănătos şi direcţia în care trebuie să construim relaţia dintre stat şi economia reală în 2026 şi în anii următori.
