Ministrul de Finanţe, Alexandru Nazare, a trecut în revistă pe Facebook un bilanţ al activităţii ministerului la finalul anului. Potrivit ministrului, în decembrie au fost livraţi 3,5 mld. lei către CNAS şi a fost începută şi plata bonificaţiilor de 3% pentru IMM-urile care şi-au achitat la timp impozitele.
Printre realizări, Nazare enumeră şi încasări bugetare peste estimări, limitarea cheltuielilor publice cu bunuri şi servicii în ultima parte a anului, precum şi transferul unor sume din PNRR din împrumuturi în granturi.
Vedeţi mai jos postarea integrală a ministrului:
Respectarea obligaţiilor statului faţă de mediul de afaceri nu este doar un principiu de dreptate şi credibilitate, ci şi o regulă de bună-credinţă şi predictibilitate în relaţia acestuia cu economia reală.
Economia României a demonstrat un nivel ridicat de rezilienţǎ în contextul mǎsurilor fiscal-bugetare adoptate anul trecut şi, chiar dacǎ a înregistrat o creştere modestǎ, nu s-a destabilizat – în ciuda celor mai alarmiste dintre previziuni. Acesta este întreg meritul economiei reale, al românilor şi al antreprenorilor corecţi, care au reuşit sǎ facǎ performanţǎ chiar şi în condiţii de stres fiscal şi care au susţinut funcţionarea statului şi nivelul record al veniturilor bugetare, prin plata la timp a taxelor şi impozitelor.
De aceea, una dintre prioritǎţile principale este să intrăm în 2026 cu respect faţǎ de mediul de afaceri onest şi cu obligaţiile statului onorate la zi.
În decembrie am direcţionat aproape 3,5 miliarde de lei către Casa Naţională de Asigurări de Sănătate pentru acoperirea costurilor cu medicamentele şi serviciile medicale furnizate de spitale, precum şi pentru decontarea concediilor medicale. Prin aceste plăţi, companiile care au avansat sumele din resurse proprii beneficiazǎ de rambursările cuvenite, care contribuie astfel la echilibrarea fluxurilor financiare din economie.
Am început totodatǎ plata bonificaţiilor de 3% pentru IMM-urile care şi-au achitat la timp impozitele. Este vorba de peste 150.000 de firme care primesc, în total, peste 160 de milioane de lei; în paralel, am accelerat rambursările de TVA către firmele solicitante, pentru a îmbunătăţi lichiditatea acestora şi a sprijini continuitatea activităţii economice.
Aceastǎ infuzie de fonduri înseamnǎ mai multă predictibilitate pentru economie şi antreprenori în 2026, capacitate crescută de investiţii, locuri de muncă protejate şi un climat de afaceri bazat pe corectitudine şi parteneriat real între stat şi mediul privat.
Tot pentru respectarea obligaţiilor faţǎ de mediul de business, inclusiv prin onorarea plǎţilor în relaţia statului cu acesta, intrăm în 2026 cu o serie de obiective atinse: 12 miliarde de lei virate la final de an pentru susţinerea economiei, prin a doua rectificare bugetarǎ din 2025, alocări din fondul de rezervă şi redistribuiri ale alocǎrilor bugetare pentru programele pe fonduri europene; măsuri de relaxare fiscală precum reducerea treptată a impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), facilităţi fiscale şi de creditare pentru microîntreprinderi şi IMM-uri, eliminarea de anul viitor a taxei pe construcţii speciale; toate completate de măsuri de disciplină financiară şi reducere a cheltuielilor, inclusiv diminuarea subvenţiilor pentru partidele politice.
Adoptarea acestui cumul de mǎsuri pro-business reprezintǎ o premierǎ a ultimilor ani în România, iar efortul bugetar de stingere a datoriilor este unul fǎrǎ precedent, într-o ţarǎ care rostogolea datorii de la un an la altul. Iar întreg spaţiul fiscal creat pentru alocarea acestor plăţi este rezultatul mai multor decizii corecte luate împreună cu colegii de la Finanţe şi din Guvern:
➡️ am reuşit să transferăm unele proiecte din PNRR din componenta de împrumut în cea de grant, obţinând astfel surse suplimentare de finanţare nerambursabilă;
➡️ am mutat o parte dintre proiectele PNRR către programele politicii de coeziune, asigurând alte fonduri europene nerambursabile;
➡️ am obţinut, printr-un efort fără precedent al ANAF şi printr-o abordare corectă faţă de mediul de business onest, un nivel al încasărilor bugetare peste estimările iniţiale, care confirmă realismul măsurilor fiscale adoptate;
➡️ am realizat economii semnificative la cheltuielile de personal, ca urmare a reducerii sporului pentru condiţii vătămătoare şi a sporului pentru fonduri europene;
➡️ am limitat cheltuielile cu bunuri şi servicii în ultima parte a anului, în special la nivelul autorităţilor publice locale, în pofida unor reacţii critice.
Statul trebuie să fie un partener într-adevǎr corect şi predictibil pentru mediul de afaceri. Aceasta este baza unui climat economic sănătos şi direcţia în care trebuie sǎ construim relaţia dintre stat şi economia reală în 2026 şi în anii urmǎtori.
