Ministrul finanţelor Eugen Teodorovici s-a arătat foarte supărat miercuri, la prezentarea publică a raportului de ţară pentru România al Comisiei Europene, susţinând că faptele ce sunt prezentate în document drept vulnerabilităţi nu corespund realităţii pentru că România are creştere economică, are una dintre cele mai mici datorii publice din UE şi un deficit bugetar sub 3% din PIB, în vreme ce alte ţări ale Uniunii au depăşit acest criteriu stabilit prin Tratatul de la Maastricht şi nimeni nu le suflă în ciorbă din cauza asta.
De ce să fie penalizate companiile româneşti prin dobânzi mai mari pentru realităţi care nu există? – s-a întrebat ministrul.
„Aş vrea să văd ce înseamnă risc de ţară. Vreau să fie definit aşa cum trebuie. Dacă vorbim de datorie publică, România este a cincea poziţie ca fiind cea mai scăzută datorie publică. Sunt ţări peste limita impusă de la Maastricht. Lista este lungă de elemente pro a ceea ce se întâmplă în România, ca un cost de finanţare să nu difere foarte mult faţă de ce se întâmplă faţă de restul Europei. Eu nu văd acel argument pertinent care să stea la baza unei astfel de abordări diferenţiate. Vom avea şi noi un raport al nostru, ca ţară, în care o să ne punem toate, nu neapărat nemulţumirile, situaţiile care sunt altfel faţă de cum şi-au asumat toate parlamentele ţărilor membre ale UE când au ratificat tratatul de aderare şi multe alte elemente la nivel european care se întâmplă, să le spunem, să argumentăm şi să luptăm pentru ele.“
Reprezentanţa Comisiei Europene la Bucureşti a prezentat miercuri public concluziile raportului de ţară (publicat în martie) - documentul care este eleborat anual, în primăvară, pentru fiecare dintre ţările UE. Raportul din acest an pentru România menţionează „progrese limitate“ cu privire la colectarea impozitelor, în educaţie sau în administraţia publică.
Documentul menţionează nivelul redus al investiţiilor publice şi subliniază evidenţa, anume că avansul economic este generat într-o proporţie prea mare de consum.
În lipsa reformelor structurale şi a consolidării fiscal-bugetare, creşterea economică solidă riscă să conducă spre o aterizare dură a economiei, este una dintre concluziile raportului.
Ministrul român de finanţe a admis concluziile raportului potrivit cărora consumul rămâne încă principalul vector al creşterii economice, dar a spus lucrurile se vor schimba: investiţiile vor fi de mai mare anvergură, cel puţin investiţiile publice vor creşte substanţial, a spusTeodorovici.
„Consumul reprezintă încă principalul element de creştere economică. Asta trebuie să se schimbe obligatoriu şi pe termen scurt. Lucrurile se vor schimba în acest sens, cel puţin la nivel de guvern.“
De doi ani de zile, consumul este de departe motorul principal al creşterii economice spectaculoase, iar toate datele arată că foarte multe lucruri nu se vor schimba curând, din acest punct de vedere. Iar investiţiile publice de care vorbeşte ministrul finanţelor au fost anul trecut la cel mai jos nivel din ultimii 15 ani şi nici planificarea bugetară nu arată că ele vor fi prioritare în 2018.
Săptămâna trecută, Statistica a revizuit în scădere dinamica PIB pe 2017 faţă de cifrele comunicate la începutul lui martie, de la 7% la 6,9%. Reducerea creşterii a fost cauzată, în principal, de o revizuire pe volum a investiţiilor în 2017 - la 4,7% avans, an/an, faţă de un nivel 5,4% menţionat în datele publicate de Statistică la începutul lui martie. Consumul a contribuit anul trecut cu 6,4% la creşterea economică de 6,9%, iar investiţiile cu 1,1%. Diferenţa este, după cum se vede, uriaşă.
Pe de altă parte, în primele două luni din an, consumul rămâne foarte sus. Potrivit Statisticii, vânzările în comerţul cu amănuntul în februarie – care reflectă cel mai bine evoluţia consumului privat – au crescut faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut cu 8,3% pe serie brută.
În aceeaşi vreme, datele Finanţelor arată că „cheltuielile de capital“ (investiţiile din buget) au crescut puternic în primele două luni din an, la 3,3 miliarde de lei, faţă de 700 mil. lei în primele două luni din 2017. Doar că aceste „cheltuieli de capital“ sunt în proporţie de peste două treimi achiziţii de armament. Pe tot anul, cheltuielile de capital sunt programare să fie mai mici chiar decât cele de anul trecut, la sub 2,3% din PIB, în vreme ce cheltuielile de personal se apropie de 9% în PIB.
Totuşi, potrivit prognozelor guvernului, cheltuielile totale de investiţii (din buget şi din fondul UE) ar urma să creasc în 2018 cu un procent din PIB faţă de anul precedent, până la 4,2% din PIB.
„Un răspuns la acest raport de ţară se va transmite de România până la finalul lunii aprilie. Noi vom prinde un set de măsuri cuantificabile şi cu termene clare de realizare în care vom arăta cum vom menţine sub 3% din PIB acest deficit. Sunt o serie de măsuri care par la prima vedere reformatoare, greu de realizat, care se discută de ani de zile, că vorbim de reforma ANAF, reducerea evaziunii fiscale, care se vor menţiona la acest document de răspuns la raportul de ţară“. a spus ministrul de resort.
„O să vedeţi o serie de măsuri pe reforma ANAF, vorbim de partea de vămi, o să mă ocup personal marii contribuabili, zona de Bucureşti, că ponderea principală aici este. Doresc o reformă radicală în această parte a administrării fiscale“, a adăugat el.
