♦ „România s-a jucat foarte mult cu machete, cu proiecte, cu poze, iar acum avem şantiere. Deci, acolo unde avem şantiere pentru spitale, trebuie să le finanţăm.”
România a primit undă verde de la Comisia Europeană pentru a începe discuţiile oficiale privind transferul proiectelor care riscă să nu mai primească finanţare prin PNRR către fondurile din politica de coeziune. Prioritate vor avea spitalele aflate deja în construcţie, cât şi proiectele strategice de infrastructură rutieră şi feroviară, a anunţat Dragoş Pîslaru (foto), ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, într-o conferinţă de presă.
„Avem undă verde pentru zona aceasta de discuţii cu privire la preluarea proiectelor din PNRR. Prioritară pentru România este zona de spitale, pe lângă cealaltă zonă clară de infrastructură feroviară şi şi rutieră. Ce a fost important pentru mine a fost să asigur un cadru politic prin care lucrurile acestea se pot întâmpla. Este foarte importantă viziunea aceasta de continuitate a proiectelor importante, care să poată să fie preluate de coeziune şi duse până la următorul ciclu financiar din 2028, dacă va fi nevoie sau dacă sunt proiecte de valoare foarte mare, care trebuie etapizate. Suntem aşadar într-un proces de reaşezare, în parteneriat Comisia Europeană, pentru a avea această imagine globală”, a spus ministrul.
Dragoş Pîslaru susţine că a discutat cu Raffaele Fitto, vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene, pe portofoliul de coeziune şi reformă despre mutarea proiectelor care nu vor mai primi finanţare din PNRR pe politica de coeziune.
„În spaţiul public am discutat până acum legat de proiectele care nu-şi mai vor găsi finanţare în PNRR să poată să fie trecute pe coeziune. Am avut această discuţie pentru a ne asigura, ca stat membru, că avem flexibilitatea necesară pentru eventuale realocări, reajustări şi inclusiv schimbări între Fondul Social European şi Fondul European de Dezvoltare Regională“.
î„În ansamblu, soluţiile prin care putem acum maximiza rezultatele astfel încât să depăşim această situaţie în care anumite proiecte ar rămâne fără finanţare sunt foarte importante. Am găsit o deschidere foarte mare”, a detaliat Pîslaru.
Transferul către politica de coeziune va viza, în primă fază, proiectele cu un grad de implementare între 0% şi 30%. Obiectivul este ca acestea să poată fi duse la bun sfârşit, chiar dacă termenul de finalizare în cadrul PNRR nu ar mai putea fi respectat.
„Partea de infrastructură spitalicească, spitalele şi zona de transport sunt considerate de Guvern proiecte strategice. Cumva a fost o joacă de-a spitalele: care sunt pe listă, unde sunt pe listă, au început foarte - foarte târziu, dar acum, dacă tot avem ocazia să le terminăm şi să facem ce nu s-a făcut 30 de ani de zile, nu putem rata această situaţie. Mai ales că în anumite zone avem şantiere demarate, lux pe care România nu l-a mai avut. România s-a jucat foarte mult cu machete, cu proiecte, cu poze, iar acum avem şantiere. Deci, acolo unde avem şantiere pentru spitale, trebuie să le finanţăm”, a explicat ministrul investiţiilor şi proiectelor europene.
România pierde 6,3 miliarde de euro din PNRR pentru proiecte întârziate care nu mai pot fi salvate. Din cele 15 miliarde de euro care formează componenta de împrumuturi a PNRR, România pierde 6,3 miliarde, pentru că proiectele aferente nu vor putea fi duse la bun sfârşit în timp util. Am fi pierdut mai mult, spune ministrul, dar guvernul a convins Comisia că o parte din proiecte pot fi salvate.
„Suntem aşadar într-un proces de reaşezare, parteneriat Comisia Europeană pentru a avea această imagine globală şi unul din mesaje, evident, a fost că infrastructura de transport şi cea feroviară sunt critice nu numai în timp de pace, ci şi acum, când avem aceste obiective legate de mobilitatea duală civilă şi militară. Cu atât mai mult există motive pentru ca România să poată aloca o finanţare europeană consistentă pentru a finaliza infrastructura de transport, care este o prioritate cheie”, a adăugat Pîslaru.
De asemenea, ministrul a anunţat că va fi semnat memorandumul de înţelegere pentru o finanţare de 600 de milioane de lei pe granturile Spaţiului Economic European şi Norvegian.
„O altă veste bună se referă la discuţiile de luni, la negocierile care au avut loc pe granturile Spaţiului Economic European şi Norvegian. Aceştia sunt bani din partea statelor donatoare Norvegia, Liechstenstein şi Islanda. Discutăm de 600 de milioane de euro pentru perioada de programare 2021-2028.”, a explicat el.
Banii, proveniţi din contribuţiile Norvegiei, Liechtensteinului şi Islandei, vor sprijini tranziţia verde, dezvoltarea mediului antreprenorial, inovarea, susţinerea grupurilor vulnerabile şi întărirea capacităţii administrative.
„Avem nevoie de aceste resurse ca de aer, ele sunt o ocazie excepţională de a inova, de a pilota şi de a pregăti mai bine proiectele pentru banii mulţi pe care îi vom avea din cadrul financiar multianual.”
Guvernul României a aprobat în luna august o ordonanţă de urgenţă care oferă baza legală necesară pentru evaluarea proiectelor implementa¬bile din PNRR. Ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş Pîslaru, spunea atunci că în termen de 15 zile ar ur¬ma să fie elaborată o listă cu pro¬iectele ca¬re vor beneficia de finanţare PNRR, fie din granturi, fie din împrumuturi. Acum, 10 ministere au pregătit deja această analiză.
„Există deja peste 10 memorandumuri de la ministerele de linie deja finalizate, care sunt în procesul de avizare, urmând ca pe celelalte 10, care sunt în diverse forme de lucru, să le vedem în perioada imediat următoare. Mă aştept ca şedinţele de Guvern de joi şi de săptămâna viitoare deja să aibă o bună parte din aceste memorandumuri aprobate”, completează Pîslaru.
