"Din punct de vedere institutional suntem pregatiti pentru a face fata unui somaj mai ridicat decat pana acum", a declarat intr-un interviu acordat ZF Mariana Campeanu.
Somajul s-ar putea sa fie mai mare decat anul acesta, cand a ajuns la 3,9%, dar nu semnificativ mai mare, cel putin nu in prima jumatate a anului viitor.
Ministrul este de parere ca ar trebui demarata o discutie pentru flexibilizarea conditiilor de pe piata fortei de munca, astfel incat companiile sa poata sa faca angajari pe perioade mai scurte de timp, cand sunt in crestere, si sa poata mai apoi sa renunte la angajati daca activitatea nu e foarte sustinuta. "Conditiile actuale din legislatia muncii sunt foarte restrictive. Viitorul Guvern va trebui sa inceapa o discutie referitoare la ceea ce se intampla pe piata muncii si la cum ar putea fi modificat Codul muncii pentru ca nu este timp sa discutam acum un subiect atat de important. In recesiune, orice loc de munca, si pe orice durata este binevenit. Ar fi bine ca salariatii disponibilizati sa poata apoi sa se angajeze pe perioade scurte de timp".
Codul muncii a raspuns pana in prezent foarte bine la nevoile pietei muncii, apreciaza ministrul. "A fost perioada aceea de disponibilizari masive, fundamentate uneori, alteori nu, in care angajatii trebuiau aparati. De aceea a fost bun Codul muncii si si-a indeplinit bine rolul. Acum se impune o analiza a ceea ce se intampla in piata muncii din Europa si din lume".
Referitor la discutia de majorare a salariilor profesorilor, Campeanu spune ca nicio tara din lume nu poate sa acorde cresteri salariale de 50% cand economia a crescut cu 9%, productivitatea muncii cu 13-14%, iar inflatia a fost in limite rezonabile. "Ceea ce era o problema reala a salariilor cadrelor didactice s-a transformat intr-o 'isterie nationala'. Lucrurile pot scapa de sub control cu efecte dezastruoase pentru economie si este pacat ca dupa un efort de patru ani in care s-a obtinut cea mai mare crestere economica si cea mai spectaculoasa crestere a PIB-ului si dupa cresterile economice din mai multi ani din celelalte guvernari, sa venim sa daramam absolut totul dintr-o neintelegere a contextului. Ma refer la criza economica si la modul in care se gestioneaza un buget".
Campeanu spune ca daca guvernul viitor va avea ca prioritate cresterea salariilor, va construi un altfel de buget care sa permita majorarea cu 50% a salariilor din invatamant de la 1 aprilie. "Nu sunt bani nici acum si nici anul viitor n-o sa fie. Din punctul de vedere al bugetului pe 2009 nu am luat in considerare aceste majorari, dar am acordat acest termen viitorului Guvern care poate are alte prioritati. Nu putem pe de alta parte sa impovaram guvernul urmator cu o astfel de cheltuiala care ar duce la o scadere masiva a investitiilor".
Ministrul este de parere ca in tot sistemul bugetar au existat derapaje majore. "Sigur ca un profesor universitar trebuie sa aiba un salariu mare, dar sa ai un salariu mediu de 1.800 de lei, iar un profesor universitar sa castige peste 3.000 de euro, nu este un raport care sa poata fi sustinut de economia romaneasca. Nu cred ca astfel de decalaje exista in alte tari din lume". Ministrul s-a referit la calculele si recomandarile formulate de Fondul Monetar International, care a precizat ca in cazul in care salariile profesorilor s-ar mari cu 50%, acest lucru ar avea o influenta asupra bugetului care va fi de 0,79% din PIB, in timp ce majorarea salariilor tuturor bugetarilor va reprezenta 4%.
"Categoric ca sunt mici salariile din invatamant. Daca aceasta lege votata de parlament voia sa sprijine tinerii nu se facea asa. Formula actuala a legii este inechitabila, pentru ca presupune o majorare de 35-37% pentru cadrele cu salarii mici si una de 55% pentru profesorii universitari".
Mai mult decat atat, liderii de sindicat au in prezent o responsabilitate foarte mare, pentru ca daca membrii de sindicat vor sa aiba o viata mai buna nu pot cere niste masuri care vor duce la inversul acestei situatii. "Cu o inflatie mare, banii care se obtin acum se vor pierde", spune ministrul muncii.
"Aproximativ 300.000 de angajati din invatamant ar beneficia de majorarea cu 50% a salariilor. Nu tot sistemul este prins. De mult timp se incearca o reforma in invatamant, dar ea nu a fost finalizata. A fost o optica gresita. Fiecare ministru al invatamantului care a venit a daramat tot ce era facut inainte si a luat-o de la capat. Cineva trebuie sa fie responsabil, sa pastreze ce e bun si sa restructureze ce nu merge. Invatamantul are nevoie de o restructurare reala. Sper ca presedintele isi va indeplini rolul de mediator si ne vom aseza cu totii la masa si vom gasi impreuna o solutie".
Din punctul de vedere al Ministerului Muncii, Ministerul Educatiei nu a adus nimic nou in ultimii ani, adauga ministrul. "Sistemul de invatamant este in continuare total neadaptat la structura fortei de munca de pe piata. In continuare se produce forta de munca care nu raspunde necesitatilor de pe piata economica", spune Campeanu, care aduce in discutie cursurile de recalificare foarte numeroase organizate de ministerul pe care il conduce pentru a raspunde cerintelor angajatorilor pentru anumite profesii.
"Salariile in invatamant au crescut cu 98% din 2004 pana in prezent. In termeni reali, cresterea este de 59%, ceea ce inseamna ca si puterea de cumparare a crescut cu 59%. Incercam un dialog cu sindicatele, dar raspunsul lor a fost mereu total negativ si refractar. Daca nu ai un partener de discutie nu poti discuta singur."
Ministrul a spus ca au fost demarate discutii cu patronatele, sindicatele si partidele politice privind legea salarizarii unitare in sistemul bugetar.
Cat priveste romanii care lucreaza in afara tarii, aproximativ 10% dintre cei care au participat la bursele locurilor de munca organizate in timpul mandatului lui Paul Pacuraru, fostul ministru al muncii, s-au intors acasa sau au cerut informatii cu privire la conditiile economice din tara. "Desi au fost criticate, bursele locurilor de munca ne-au permis sa-i informam pe romanii care muncesc in strainatate despre cum arata Romania in prezent si care sunt cerintele angajatorilor si unde este o lipsa mai mare de fota de munca". In prezent exista un numar de 50.000 de locuri de munca neocupate pe care angajatorii le scot la concurs si gasesc foarte greu forta de munca, cele mai deficitare domenii fiind constructiile si ingineria.
Desi semnalele crizei financiare au inceput sa se resimta si pe piata locala, deocamdata nu sunt motive de panica, apreciaza Campeanu.
"Au fost repozitionate procentele de crestere. Nu mai mergem pe o prognoza de crestere economica de 7,5% pentru anul viitor, iata ca BNR-ul estimeaza 4,5%. Dar este totusi o crestere, care inseamna ca nu vom asista la multe disponibilizari. Mai mult decat atat, avem un deficit de forta de munca care poate fi acoperit de disponibilizari din alte sectoare. Motive de panica nu sunt", spune Campeanu, adaugand ca o parte din efectele negative ale crizei financiare au fost depasite, dar criza este abia la inceput. In prezent, in Ministerul Muncii lucreaza aproximativ 380 de oameni, in timp ce la nivelul structurilor subordonate exista 15.000 de angajati. Structura fiecarei institutii este subdimensionata din start, spune Campeanu referindu-se in special la Casa de Pensii, pentru care lucreaza 4.160 de salariati, mai putin decat in institutia similara din Ungaria. "Nu am blocat procedurile de recalculare pentru grupele I si II de munca. Pensionarii sa stea linistiti pentru ca isi vor primi drepturile".
Cat priveste pensiile private, ministrul apreciaza ca sistemul si-a demonstrat viabilitatea. "Fondurile de pensii din Romania nu pot falimenta, insa nici nu pot aduce randamente mari pe timp de criza. Investitiile in fonduri private de pensii sunt investitii pe termen lung. Nicio recesiune nu a durat atat cat dureaza o investitie intr-o pensie privata".
Pozitia de presedinte al Casei de Pensii a ramas vacanta dupa numirea Marianei Campeanu la conducerea Ministerului Muncii. De gestionarea activitatilor pana la o eventuala numire se ocupa in prezent Stefana Aghergheloaiei, secretar general al institutiei.
- Conditiile actuale din legislatia muncii sunt foarte restrictive. Viitorul Guvern va trebui sa inceapa o discutie referitoare la ceea ce se intampla pe piata si la cum ar putea fi modificat Codul muncii.
- Avem un deficit de forta de munca care poate fi acoperit de eventualele disponibilizari din alte domenii.
- Sistemul de invatamant este in continuare total neadaptat la structura fortei de munca de pe piata. In continuare se produce forta de munca care nu raspunde necesitatilor de pe piata economica.
- Problema salariilor cadrelor didactice s-a transformat intr-o "isterie nationala". Nicio tara din lume nu poate sa acorde cresteri salariale de 50% cand economia a crescut cu 9%, productivitatea muncii cu 13-14%, iar inflatia a fost in limite rezonabile.
- In prezent exista un numar de 50.000 de locuri de munca neocupate la nivel national.
- In sistemul salarial din invatamant exista derapaje majore si diferente foarte mari intre salariile mici si medii si cele ale profesorilor universitari, spre exemplu.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
