Eveniment

Ministrul sănătăţii la ProTV: Scurgerile din sistem, 180 mil. euro anual

Foto Bogdan Iordache

Foto Bogdan Iordache

Autor: Elvira Gheorghita, Iulian Anghel

15.04.2013, 00:06 215

„Scurgerile“ din banii Sănătăţii înseamnă 4-5% din fondul Sănătăţii, a spus ieri la ProTV ministrul de resort Eugen Nicolăescu. Aceste 4-5% înseamnă însă cel puţin 180 mil. euro anual, având în vedere sumele care circulă în sistem.

Din 1999 până în 2012 veniturile bugetului fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate au crescut cu 900%, de la 1,8 mld. lei la 17,7 mld. lei (4 mld. euro). Dar nu aceştia sunt toţi banii care se învârt în sistemul public de sănătate, sunt doar baii gestionaţi de Casa Naţională de Sănătate. Bugetul Ministerului Sănătăţii este şi el, în 2013, de 5,68 mld. lei (aproape 1,3 mld. euro), faţă de 5,4 mld. lei în 2013. Unde sunt banii Sănătăţii – mulţi puţini cum sunt – de vreme ce, constant, în Sănătate apare câte un scandal – medicii sunt nemulţumiţi de salarii şi acceptă plăţi informale sau pleacă cu sutele din ţară, pacienţii sunt nemulţumiţi de servicii şi orice propunere de reformare a sistemului îi supără pe toţi laolaltă?

Eugen Nicolăescu (57 de ani) este ministru al sănătăţii la al doilea mandat, primul consumându-se în guvernul Tăriceanu 2, în 2007-2008. În emisiunea „După 20 de ani“ de ieri de la ProTV titularul portofoliului sănătăţii a încercat să explice cum vede viitorul unui sistem care, în ciuda nemulţumirii generale, înghite din ce în ce mai mulţi bani. „Descentralizarea“ versus „centra­lizare“ este şi ea o discuţie veche. Dacă în sistem intră din ce în ce mai mulţi bani, iar rezultatele nu sunt convingătoare, înseamnă că pe undeva se scurg bani. Pe unde?

„Scurgerile“ din sistemul sanitar se produc acolo unde sunt cei mai mulţi bani pentru licitaţii, spune ministrul - 4-5% din fondul Sănătăţii.

„Sunt cei care participă la licitaţii, că vând medicamente, că vând materiale sanitare, că vând echipamente. (...) Asta înseamnă că acolo sunt rezerve foarte multe şi că acolo este o scurgere de bani. Mai departe, sunt tratamente în care poţi să-i dai pacientului medicamente generice care costă un leu sau poţi să-i dai un medicament original care costă 100 de lei. Până la urmă, cineva ar trebui să facă această apreciere şi acela este medicul, este şeful de secţie, este directorul medical şi managerul. Este clar că toate rezervele de care discutăm şi toate scurgerile de fonduri nu pot să acopere cât e necesarul de fonduri din sector. (...) Tot ce discutăm noi aici ar putea să însemne între 4 şi 5% din fondurile sănătăţii (170 – 180 mil. euro, la veniturile Casei Naţional de 4 mld. euro în 2012 – n.n.)“, apreciază demnitarul.

Ministrul de resort se plânge că Ministerul Sănătăţii a rămas cu foarte puţine pârghii de control, în urma descentralizării, şi cu multe atribuţii şi instrumente amputate, precizând că legislaţia trebuie modificată.

Nicolăescu a vorbit în emisiune, printre altele, despre priorităţile sale ca ministru al sănătăţii, subliniind că prima şi cea mai importantă pentru anii viitori ar fi schimbarea finanţării. „Dacă nu vom reuşi să aducem bani mai mulţi, să îi controlăm mai bine, atunci probabil că tot ce am face am face degeaba“, a spus demnitarul.

 

Salariile medicilor – 1.000 de euro lunar

Salariile medicilor sunt mici, apreciază Nicolăescu, dar lucrurile s-ar putea schimba. Salariul de bază al unui medic primar din sistemul public este de 1.800 de lei, însă, printr-o nouă lege ce ar putea fi aplicată din 1 ianuarie 2014, ar putea ajunge la peste 1.000 de euro, a spus el.

Ministrul a explicat, în acelaşi context, că prin noua lege, medicii pot avea garanţia că muncesc în spitalul public câte şapte ore şi primesc 3.000 de lei.

Astfel, noua lege va prevede şi opţiunea ca medicul să lucreze cu jumătate de normă în sistemul public şi cu jumătate în cel privat: „Dar cei care vor lucra în privat nu vor mai avea voie să plimbe pacienţii între spitalul public şi privat, iar în acest sens va fi nevoie de un sistem prin care să fie urmărit bolnavul„.

Nicolăescu a menţionat şi o a treia variantă pentru care vor putea opta medicii: „Ar fi aceea prin care un anumit chirurg să nu vrea să lucreze angajat, ci să opteze să facă zece operaţii la Cluj, altele la Iaşi, altele în Bucureşti. Atunci, chirurgul îşi negociază tariful„.

Potrivit lui Eugen Nicolăescu, după aplicarea acestei legi pe criterii la care se adaugă şi cele de competenţă, care pot să aducă şi alţi bani, salariul unui medic primar ar putea ajunge la peste 1.000 de euro pe lună.

Ministrul a mai spus că o nouă lege a malpraxisului ar putea intra în dezbatere publică în două-trei săptămâni. Ar urma să existe o evaluare mai corectă a ceea ce numim malpraxis. Mai mult, companiile de asigurări vor prelua o parte din responsabilitate: „Firmele de asigurări, care încasează de ani de zile mulţi bani pentru riscul profesional, să plătească. Până acum, nu au plătit nimic“.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO