Susţinerea capitalului autohton fără a-l neglija pe cel străin, o bancă pentru IMM-uri, dacă avem capital pentru asta, un stat "deştept", nici minimal, nici supraponderal, dar atât de deştept încât să poată avea capacitate de reacţie în condiţiile apariţiei unor turbulenţe.
Un stat care, fără a exclude privatizările, să păstreze controlul asupra sectoarelor cheie, eventual prin deţinerea acţiunii de aur, iată ce propune Mircea Geoană iniţiatorul mişcării "Casa noastră România", lansată săptămâna trecută.
Mircea Geoană (53 de ani) a avut în politică poziţii pe care puţini oameni le-au deţinut. În 1996, la doar 37 de ani, devenea cel mai tânăr ambasador al României şi nu oriunde, ci în Statele Unite ale Americii. În anul 2000 premierul social-democrat Adrian Năstase îl cooptează într-un Guvern în poziţia de ministru de externe.
În 2001 se înscrie în PSD şi doar câţiva ani mai târziu, în 2005, ajunge preşedinte al celui mai puternic partid din România învingându-l pe Ion Iliescu. Dacă Adrian Năstase ar fi câştigat alegerile prezidenţiale din 2004, Mircea Geoană ar fi ajuns, cel mai probabil, premier. Dar Adrian Năstase a pierdut alegerile generale din toamnă-iarnă în faţa lui Traian Băsescu. Cu câteva luni înainte, în vară, Mircea Geoană le pierduse pe cele pentru Primăria Generală a Capitalei în faţa aceluiaşi Traian Băsescu.
Cinci ani mai târziu, istoria s-a repetat, iar Mircea Geoană a pierdut alegerile prezidenţiale în faţa aceluiaşi adversar Traian Băsescu. După patru ani de opoziţie şi un scurt episod la putere - guvernarea PSD-PDL din primele nouă luni ale lui 2009 (a existat o presiune a partidului pentru intrarea la guvernare pentru că orice partid îşi propune să guverneze, arată Geoană) - partidul se pregătea pentru alţi patru ani de aşteptare.
Eşecul electoral l-a costat pe Mircea Geoană funcţia de preşedinte al PSD. Iar, mai apoi, poziţia de preşedinte al Senatului - a doua poziţie în stat - pe care o obţinuse ca preşedinte al PSD în timpul guvernării PSD-PDL. "Dat afară de ai mei", cum îşi aminteşte acum, Mircea Geoană a pus pe picioare o structură cu evidente ambiţii politice şi nu exclude o intrare la guvernare, dacă ea va avea succes politic.
Într-o vreme în care încrederea în partide politice este la o cotă foarte jos, să scoţi pe piaţă un nou partid, chiar dacă deocamdată nu se numeşte partid, dar ar putea susţine candidaţi în alegeri pare un pariu chiar riscant. De ce ar avea succes o nouă formaţiune, o nouă structură atâta vreme cât apetitul pentru politică al cetăţenilor este atât de jos încât ar putea reprezenta chiar o problemă pentru societate: doar 30% din populaţia cu drept de vot spune, potrivit sondajelor, că va veni la vot?
Pentru că trebuie schimbată paradigma. Pentru că soluţiile partidelor tradiţionale şi-au epuizat combustibilul. Pentru că trebuie abandonat modelul în care laşi treburile cetăţii doar în seama partidelor. Este nevoie de o implicare a profesioniştilor în gestionarea treburilor administraţiei. "Profesionalism şi implicare", justifică Mircea Geoană apariţia unei mişcării pe care a lansat-o săptămâna trecută.
Mişcarea "România noastră" este deocamdată o organizaţie neguvernamentală. Dar va avea ambiţii politice, "un braţ politic" - ar putea susţine candidaţi în alegeri şi le va asigura vizibilitate pentru a-şi susţine proiectele. "România noastră" este mişcarea, iar "Casa noastră România" este sloganul. Altfel spus, o mişcare nepolitică care are un scop politic, arată Geoană.
Ceea ce vrea Mircea Geoană cu mişcarea sa este, spune el, o reinventare a politicii plecând de la datele existente: pentru că România nu progresează, dimpotrivă. PIB-ul a crescut, este adevărat, dar societatea nu face paşi înainte.
Statul nu are o politică în domeniul start-up-urilor, a afacerilor de la zero, de pildă. Nu are o politică coerentă în susţinerea capitalului autohton - nu putem fără capital străin, dar trebuie să încurajăm capitalul autohton, este mesajul său. Statul trebuie să aibă control asupra resurselor, să aibă un «buton pe care să apeşi», când apar turbulenţe, pentru a corecta lucrurile.
Problemele majore ale României sunt legate de o administraţie foarte proastă, de o competenţă a administraţiei mai mult decât execrabilă şi de corupţie, spune Geoană. Dar aceste lucruri se spun de multă vreme şi nu s-a găsit o rezolvare a lor. De ce le-ar putea rezolva o nouă formaţiune politică? "Fiind în afara unui partid, văd acum lucrurile altfel" - spune Geoană. Pentru el, schimbarea trebuie începută cu modul de finanţare a partidelor politice - pur şi simplu să elimini acel factor care permite ca unele companii să finanţeze partidele pentru a obţine apoi contracte cu statul. O a doua problemă este "neimplicarea".
"Vrem alături de noi oameni care să contribuie cu idei, cu soluţii şi chiar cu critică. Şi îi vor ajuta, dacă vor dori să se implice, să candideze. Oamenilor de afaceri le spunem: în acest moment este nevoie de o formă de sprijin a capitalului românesc, inclusiv la nivel politic."
Potrivit lui Mircea Geoană, sunt multe probleme care s-ar putea rezolva cu mai multă implicare. Nu trebuie să te poziţionezi neapărat de partea ideii unui stat minimal sau în tabăra celor care susţin un "stat maximal". Trebuie să vrei să ai "un stat deştept".
"Un stat deştept. Un stat eficient care să-şi facă treaba. Nu un stat supraponderal, dar unul care să-şi mobilizeze resursele pentru a putea interveni, de exemplu, acolo unde este lipsă de industrializare. Da, taxele trebuie scăzute, dar statul trebuie să aibă capacitate de reacţie."
Statul, spune Geoană, trebuie să aibă un control asupra resurselor strategice pentru a putea reacţiona în caz de forţă majoră. Privatizările nu trebuie excluse, dar statul trebuie să păstreze "acţiunea de aur". Criza va continua, probabil următoarea ţintă a pieţelor va fi Portugalia. De aceea, statul român trecuie să-şi păstreze capacitatea de reacţie.
Parteneriatul public-privat este o soluţie pentru mobilizarea unor resurse, implicarea băncilor în finanţarea proiectelor cu banii UE trebuie încurajată. Trebuie examinată ipoteza unei bănci pentru IMM.
"Implicare" şi "soluţii creative" în gestionarea treburilor publice. "Pragmatism" şi "soluţii nedogmatice" pentru mediul de business. Aceasta este cheia, susţine Geoană. Dar pentru a identifica soluţiile, de a le aplica apoi, este nevoie de implicarea profesioniştilor în viaţa publică, a încheiat Mircea Geoană.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
