România încasează anual la buget 33% din PIB, faţă de media UE de 45% din PIB. Cele 12 procente „lipsă“ sunt echivalentul peste 80 mld. lei.
Principala obligaţie a noului şef al Fiscului va fi, aşa cum a fost mereu, aceea de a aduce bani la stat. Că o va face prin reglementări mai prietenoase în aplicarea legislaţiei de bază, că o va face cu biciul, nimeni nu-i va mulţumi la final de mandat.
Dragoş Doroş, noul şef al Fiscului, fost şef al KPMG, vine la conducerea instituţiei din mediul privat. A fost favorabil în trecut controalelor dure ale Fiscului pentru că, spunea el, evaziunea nu se combate prin controlul documentelor pentru că evaziunea „nu este cu documente“. Din acest punct de vedere, cei „cu documente“ ar putea avea aşteptări mai bune, mai ales după ce şeful ANAF a promis o aplicare mai omenească a procedurii de înregistrare în scop TVA, dar şi o simplificare a procedurilor de plată a impozitelor şi taxelor: „Ne vom concentra pe simplificarea procedurilor de administrare şi plată a impozitelor şi taxelor şi pe o interacţiune cât mai facilă cu plătitorii de taxe şi impozite. Unul dintre exemple este chiar formularul 088 (noua declaraţie de înregistrare în scop de TVA, hulită de adminstratorii de firme pentru că ar impune arbitrariul în acordarea codului TVA - n.red.), avem în vedere o aplicare mai puţin anevoioasă a acestuia. Vom fi parte activă a procesului început odată cu iniţiativa guvernamentală «comisia pentru tăiatul hârtiilor». ANAF trebuie să fie o organizaţie puternică, pregătită să reacţioneze prompt şi cu profesionalism în toate situaţiile“.
De ani de zile Fiscul se tot „restructurează“ şi se tot „reformează“, cu bani de la buget, cu împrumuturi de la Banca Mondială, iar rezultatul este aproape de zero. Iar când noul şef al Fiscului începe să vorbească din nou de reforme, atunci situaţia ar putea să apară în ochii unora dintre plătitorii de taxe drept fără ieşire.
Fiscul pune în practică oriunde şi oricând o politică de taxe şi impozite decisă la un nivel superior. Este posibil, în unele momente, ca încasările statului să fie influenţate de această politică de taxe şi de impozite. Dar, când veniturile statului sunt în mare deficit în regimuri fiscale complet diferite (cota progresivă până în 2015 / cota unică de atunci până azi) sau în situaţii în care procentele de impozitare sunt diferite, înseamnă că lucrurile nu funcţionează la un alt nivel şi Fiscul a fost mereu arătat cu degetul în astfel de situaţii.
În 2015 veniturile bugetare au fost, după cum arată datele Finanţelor, la nivelul de 33,5% din PIB, faţă de 31,7% din PIB, la nivelul lui 2014. Avem o creştere importantă, aşadar, doar că acest calcul este făcut pe un PIB de 704 mld. lei rezultat în urma unei creşteri economice anticipate de 2,5% din PIB. Cum creşterea economică este mult mai mare (3,7% din PIB), automat încasările bugetare ca pondere în PIB se reduc (se vor reduce când vom avea date despre PIB-ul nominal). Ce rămâne atunci din marele circ făcut de Fisc anul trecut, cu firme închise pentru câteva zeci de lei, cu controale şi descinderi ca în filmele cu mafioţi?
Rămâne, fără discuţie, o mai mare grijă de a nu încălca regulile fiscale şi asta s-a văzut din încasările din TVA, care anul trecut au fost mai mari cu 12% faţă de anul anterior, în ciuda reducerii TVA la alimente de la 24% la 9%. În ianuarie 2016, încasările din TVA (care reflectă vânzările din decembrie 2015) au fost mai mari cu 17% faţă de ianuarie 2015. Se poate pune acest lucru şi pe seama creşterii consumului, dar controalele Fiscului au contribuit, sigur, la această creştere.
Guvernul Ponta a pornit o campanie antifraudă criticată şi aplaudată, totodată. Guvernul avea nevoie de bani suplimentari pentru că a redus taxele.
În aceeaşi poziţie este şi guvernul actual şi în aceeaşi poziţie vor fi şi guvernele viitoare. Mai mult decât oricând, dacă Fiscul nu-şi îndeplineşte planul de încasări, guvernul va fi obligat să taie din cheltuielile programate pentru că deficitul programat este deja la o limită periculos de înaltă - aproape de 3% din PIB.
„România a înregistrat progrese limitate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a strategiei cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale şi consolidarea sistemelor de control pentru a combate munca nedeclarată. Eforturile de a îmbunătăţi colectarea impozitelor au început să dea unele rezultate, dar evaziunea în materie de TVA rămâne ridicată.“, arată ultimul raport de ţară pentru România al Comisiei Europene.
Nivelul de încasare al taxelor în România nu reuşeşte de ani de zile să depăşească 33% din PIB, faţă de o medie în UE de 45% din PIB. Iar nivelul total de impozitare nu este cu mult sub media UE. Dimpotrivă, la nivel de TVA, înainte de reducerea taxei, România avea al doilea cel mai ridicat nivel din Uniune. Comisia Europeană notează în raportul citat că, în 2013, deficitul de încasare a TVA-ului a atins 41%, cel mai ridicat nivel din UE. Or, acest lucru înseamnă, la nivelul veniturilor obţinute din TVA în 2013, 21 de miliarde de lei – o sumă enormă. Potrivit aceluiaşi document, deşi în 2014 cota standard de TVA era a doua ca mărime dintre noile state membre UE (după Ungaria), în anul 2014 România a colectat doar 7,8% din PIB venituri din TVA, situându-se sub ţări cu o cota legală inferioară, precum Estonia (cota standard de TVA de 20%), Slovenia (cota standard de TVA de 22%).
Veniturile din TVA au crescut în 2015 cu 12% faţă de anul precedent (în ianuarie 2016, care reflectă încasările din decembrie 2015, au crescut cu 17%), în ciuda reducerii TVA. Pe ansambul însă, începând cu 2000, deficitul mediu de încasare a TVA-ului a deşăşit în România 40%. În 2013, deficitul de încasare a TVA-ului a fost estimat la 41%, acest procent fiind cel mai ridicat din UE, cu mult peste media Uniunii de 15%. Este prea devreme de spus dacă reducerea TVA a contribuit la diminuarea evaziunii fiscale.
Munca nedeclarată şi veniturile subdeclarate continuă să afecteze şi ele veniturile fiscale şi să perturbe economia, susţin toate rapoartele care analizează situaţia veniturilor bugetare ale statului român.
Creşterea veniturilor statului rămâne prin urmare principala sarcină a oricărui şef al Fiscului. Cum să faci asta este una dintre cele mai grele sarcini. 12% din PIB, diferenţa dintre încasările bugetului României şi media UE de încasări bugetare înseamnă 84 mld. lei anual (18 mld. euro), bani care ar fi suficienţi şi pentru o protecţie socială în creştere şi pentru investiţii mai mari.
Dar poţi să strângi 84 de miliarde de lei în plus cu biciul, cum a încercat fostul guvern? Analiştii vorbesc de „conformarea voluntară“, dar conformarea voluntară nu presupune doar taxe mai mici.
„Este necesar să crească procesul de conformare voluntară, dar cum să crească dacă nici astăzi, de exemplu, nu se poate plăti cu cardul în circumscripţiile ANAF?“ – se întreba Ionuţ Dumitru, economistul – şef al Raiffaisen Bank, la o emisiune ZF Live.
