Eveniment

Miza cea mai mare

Miza cea mai mare

Autor: Sorin Pâslaru

06.11.2015, 00:07 1687

Probabil că niciunul din cei aflaţi în stradă în aceste zile nu îşi cunoaşte parlamentarul care îl reprezintă şi oricum nu s-ar gândi nicio clipă la el ca la un om care i-ar putea cu adevărat apăra interesele. Dimpotrivă, cel mai sigur este că îl dispreţuieşte.

Şi nici cine îl reprezintă în consiliul local şi decide ce face cu banii săi. Ei sunt acolo, undeva, se întâlnesc şi schimbă legile, dau autorizaţii de funcţionare, umplu spre exemplu străzile de săli de pariuri, oamenii îşi văd de treburile lor.

Numai că iată este nevoie şi de străzi, şi de şcoli, şi de pompieri şi alte obiective făcute în comun, aşa că un mecanism de delegare către cineva a administrării banilor publici este necesar. Aici este hiba. Cum şi cui delegăm această responsabilitate astfel încât rezultatele să fie altele decât cele din prezent?

La noi este clar că acest mecanism nu funcţionează  şi că doar i se mimează funcţionarea. Reţelele îşi rotesc oamenii şi dau o aparenţă de reprezentare. Apar de nicăieri nume şi profiluri, mai nou cu stagii în străinătate, care  duc mai departe agenda reţelelor transpartinice.  

Transparenţa administraţiei este pe bucăţi. Ajungi să afli pe surse că s-a adoptat o ordonanţă de guvern într-o formă sau  sau alta. De aici pleacă. În mod ironic, pe cât de urât este Parlamentul, pe atât de transparent este din punct de vedere al legislaţiei.

În guvern intră proiectele de ordonanţe şi hotărâri ca într-o gaură neagră. Nu se ştie cum arată înainte de a fi discutate, ce impact au, ce se întâmplă cu banii. Instituţiile sunt  închise. S-a perpetuat o cultură a opacităţii şi a dispreţului faţă de contribuabil.  Ca nicăieri în lume, în România la intrarea în ministere nu eşti întâmpinat de secretare care să te îndrume spre un departament sau altul, ci de jandarmi. Oamenii sunt trataţi din start cu suspiciune şi chiar ostilitate.

Acum, reţelele presupun că energia străzii va ceda la un moment dat şi că tot ei vor veni la manete. Soluţia este ca această energie să fie direcţionată, ca într-un sistem de irigaţie prin picurare, înspre cei care vor reprezenta de acum încolo oamenii în administrarea banilor publici. Implicarea costă timp, costă nervi, dar este singura care poate da rezultate.

Implicarea şi transparenţa. Multe iniţiative privind transparenţa administrării s-au oprit la jumătate. Există competenţă în mediul privat care poate contribui în această direcţie. Este momentul implicării. Rezultatele controalelor făcute de instituţiile publice şi registrele de control trebuie făcute publice. Avizele de funcţionare trebuie făcute publice.

Însuşi exerciţiul democratic este pus astăzi la încercare. Oamenii vor găsi o cale să fie reprezentaţi cu adevărat în administraţie, chiar dacă astăzi poziţiile sunt capturate.

Aşa cum în urmă cu 26 de ani nimeni nu îşi imagina că reţelele de securitate de atunci vor fi spulberate, şi astăzi este greu  de spus cum şi cine poate construi şi apoi întreţine un sistem eficient de administrare a banilor publici, transparent şi într-adevăr valoros pentru contribuabil. Dar va fi construit, pentru că a venit timpul.

În anii ’90, companiile de stat dominau economia. Astăzi, acestea mai reprezintă doar 5% din total. De la companiile de stat,  reţelele s-au refugiat la manetele cheltuirii banilor publici, adică a celor 50 de miliarde de euro cheltuieli anuale ale bugetului general consolidat.  Aici este acum lupta cea mare, să facem ca aceşti bani să lucreze pentru noi, nu pentru ei.        

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO