Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a decismiercuri seară, pe 13 aprilie, că pe 19 iunie va fi organizat unreferendum prin care bucureştenii se vor pronunţa dacă sunt deacord sau nu cu dispariţia funcţiilor de primar de sector aleşi decetăţeni şi a consiliilor locale de sector.
Poziţiile de primar general al Capitalei şi de primari desectoare au fost dintotdeauna extrem de puternice. Traian Băsescu avenit la Cotroceni din poziţia de primar general şi a câştigat douămandate prezidenţiale. Actualul primar general, Sorin Oprescu, arputea fi bine poziţionat pentru Cotroceni.
Primarii de sectoare sunt puternici şi ca influenţă politică, şica bani. Primarul sect. 3, Liviu Negoiţă (PDL), a fost la un pas dea ajunge prim-ministru, în 2009. Primarul sect. 2, Nicolai Onţanu,se află la vârful UNPR, o nouă structură politică din care facparte mulţi oameni plecaţi de la PSD, primarul sect. 1, AndreiChiliman, este unul dintre cei mai influenţi oameni din PNL. Deasemenea, primarul sect. 5, Marian Vanghelie, conduceostilităţile la Bucureşti din partea PSD, are o poziţieputernică în partid şi a avut un cuvânt greu de spus în ultimelealegeri pentru şefia partidului. Cristian Popescu-Piedone esteprim-vicepreşedinte al PC şi ţinteşte funcţia de primar generaldin partea Uniunii Stângii Liberale, noua entitate care alătură PNLde PSD.
Toţi sunt puternici în politică, dar şi în cercurile de afaceri.Bucureştiul, care înseamnă un buget total de venituri de 2 mld.euro anual şi creează circa 25% din PIB-ul României, este o mizăenormă pentru că cine controlează Bucureştiul controleazăRomânia.
Bucureştenii se vor pronunţa pe 19 iunie, prin vot, asupradispariţiei sau păstrării sectoarelor ca administraţii de sinestătătoare (ele nu vor dispărea ca unităţi teritoriale) având bugetpropriu şi propriile reguli privind taxele şi impozitele. Cele treiîntrebări cheie (în total sunt şapte) la care se răspunde prin "da"sau "nu" sunt: "Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7administraţii?"; "Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o singurăadministraţie?"; "Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus deprimarul general alături de CGMB?".
Este greu de spus care va fi rezultatul unui "da" majoritar lacea de-a treia întrebare, dar sunt două posibilităţi: ca primariide sector şi consiliile să rămână, însă cu rol decorativ, sauaceste instituţii să dispară.
Ideea oarecum precipitată a referendumului a apărut în iarnă,când PDL (prin vocea Elenei Udrea, preşedinta PDL Bucureşti) aanunţat că va înainta Guvernului un proiect de lege de modificare alegii Capitalei prin care primarii de sector ar fi urmat să fiealeşi din rândul consilierilor CGMB (să fie un fel de adjuncţi aiprimarului general), iar bugetele sectoarelor, cu tot ce înseamnăele (taxe locale, impozite, sume defalcate din TVA) să fie una cubugetul Primăriei Generale, în vreme ce gestionarea serviciilorpublice ar urma să se facă la nivel central.
Liberalii care conduc cel mai bogat sector al Bucureştiului,sector 1, cu venituri anuale de 300 mil. euro, au cerut prin voceaedilului acestui sector, Andrei Chiliman, ca, în ceea ce priveşteaceastă problemă, cetăţenii să se exprime prin vot. PSD li s-aalăturat, iar miercuri seară CGMB (controlat de PDL care are laBucureşti un protocol cu PRM) a decis ca referendumul să sedesfăşoare la 19 iunie. De ieri s-a intrat, practic, în campaniapentru referendum întrucât legea referendumului spune că aceastăcampanie începe în ziua în care se anunţă oficial data desfăşurăriilui.
În loc de o singură întrebare, majoritatea PDL a decis însă cabucureştenii să răspundă la şapte întrebări - ceea ce înseamnă căvor exista şapte buletine - pentru că legea permite consultareacetăţenilor pe mai multe probleme, însă pe buletine separate. Aşacum arată întrebările, strategia PD-L este mai mult de a creaconfuzie.
Forma propusă de primarul general Sorin Oprescu, care viza osingură întrebare - "Sunteţi de acord cu centralizareaadministrativă prin transferul de atribuţii de la primăriile desector către CGMB?" - a fost respinsă de consilierii partidelorcare deţin majoritatea în CGMB.
În marile capitale europene când este vorba despre conducerileadministrative şi, mai ales, despre gestionarea bugetului, acestase face centralizat, dar nu peste tot. Londra, de pildă, are unsingur primar, dar Parisul are 21, primarul general şi 20 deprimari ai arodismentelor.
Pe de altă parte, analiştii apreciază că punerea pe tapet adesfiinţării sectoarelor capitalei, deci a reducerii cheltuieliloradministrative, este un mijloc al PD-L de crea un subiect colateralfavorabil opiniei publice care să propulseze propriul candidat încompetiţia pentru Primăria Capitalei care se va desfăşura în 2012,în condiţiile în care nu se vede o competiţie puternică pentruactualul primar Sorin Oprescu. Aceeaşi strategie a fost folosită depreşedintele Traian Băsescu la alegerile prezidenţiale precedente,când a convocat un referendum pentru reducerea numărului deparlamentari chiar în ziua votului prezidenţial. Propunerea nu s-adovedit decât o temă de campanie electorală. Deşi cetăţenii aurăspuns da la referendum, iar preşedintele Traian Băsescu acâştigat alegerile, deci a avut posibilitatea de a-şi urmăriobiectivul, Parlamentul a rămas la fel.
Cum sunt administrate alte capitaleeuropene
Parisul este împărţit în 20 de arondismente, având un primar aloraşului, ajutat de 37 de adjuncţi, fiecare cu însărcinările lui(dezvoltare durabilă, urbanism etc). În aceeaşi vreme, fiecaredintre cele 20 de arodismente are propriul primar, ales direct decetăţeni.
Londra este divizată în 32 de "burguri" plus City-ul londonez(entitate distinctă). Există un singur primar. Burgurile răspund deserviciile comunale în zonele pe care le cuprind şi sunt coordonatede Autoritatea Londrei Mari (primarul plus Adunarea Londrei, un felde CGMB), care răspunde de serviciile municipale - poliţie,transporturi etc. Primarul şi ceilalţi membri ai AutorităţiiLondrei Mari sunt aleşi de cetăţeni.
Varşovia este împărţită în 18 districte - fiecare dintre acesteaavând propriul corp administrativ. Puterea este însă în mânaprimarului Varşoviei care supraveghează activitatea primariloradjuncţi ale celor 18 districte. Puterea financiară este în mânaprimarului şi a consiliului oraşului.
Praga are 22 de sectoare, coordonate la nivel central. Primarulnu este ales direct, ci de către Adunarea Oraşului Praga (consiliuloraşului) dintre membrii săi.
Viena are 23 de cartiere, coordonate la nivel central de primar,care este şi guvernator al Vienei (Viena fiind unul dintre statelefederale).
Berlinul este oraş-stat (unul dintre cele 16 landuri federale).Primarul este şi guvernatorul landului Berlin - RegierenderBurgermeister (primar guvernator). Berlinul are 12 sectoare,fiecare cu administraţia lui, care răspund însă la nivelcentral.
Cele şapte întrebări la care trebuie să răspundeţi prin"da" sau "nu" la referendum
Sunteţi mulţumit de modul în care s-a dezvoltat Capitala?
Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi 7 administraţii?
Vă doriţi o Capitală cu 6 sectoare şi o singurăadministraţie?
Sunteţi mulţumiţi de curăţenia în Bucureşti?
Vă doriţi o arhitectură unitară pentru tot Bucureştiul?
Sunteţi de acord cu reducerea cheltuielilor aparatului dinadministraţia Bucureştiului?
Sunteţi de acord ca Bucureştiul să fie condus de primarulgeneral alături de CGMB?