• Leu / EUR4.7564
  • Leu / GBP5.5575
  • Leu / USD4.2005
Eveniment

Miza din spatele noii legi a retrocedărilor: terenuri şi păduri de 11 miliarde de euro. Terenuri aparţinând institutelor de cercetare şi jumătate din pădurile României sunt uriaşa miză din spatele noii legi

Miza din spatele noii legi a retrocedărilor: terenuri şi păduri de 11 miliarde de euro. Terenuri aparţinând institutelor de cercetare şi jumătate din pădurile României sunt uriaşa miză din spatele noii legi

Autor: Roxana Pricop

19 mar 2013 8333

După companiile din energie la care guvernul a cedat pachete mari de acţiuni pentru aşa-zisele despăgubiri, de fapt mijloace de îmbogăţire rapidă ale samsarilor care au cumpărat la 10-20% din valoare titlurile de retrocedare, noua ţintă sunt pădurile.

Guvernul vrea înfiinţeze prin noua lege a retrocedărilor un fond naţional în care să verse ce a mai rămas în proprietatea statului pentru a compensa persoanele ale căror imobile au fost confiscate de regimul comunist în urmă cu peste şaizeci de ani şi care nu mai pot primi compensaţii în natură. 

Nicio altă ţară din Europa de Est nu a mai cedat câte 20-40% din companiile din energie sau din monopoluri pentru retrocedări. Ungaria, Polonia şi Cehia au limitat retrocedările.

În prezent, peste 200.000 de dosare de despăgubire aşteaptă să fie soluţionate, dar nimeni nu ştie cu exactitate valoarea acestor solicitări şi nici câte dintre aceste cereri sunt cu adevărat îndreptăţite. Nu există un registru naţional al cererilor de retrocedare din care să reiasă exact suprafaţa terenurilor sau numărul de locuinţe reclamate.

Se ştie însă ce se pregăteşte pentru a intra în acest nou fond naţional.

Întrebat despre ce suprafaţă de terenuri va intra în acest fond naţional, George Băeşu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, instituţia responsabilă în ultimii şapte ani de retrocedări, a răspuns:

„Este vorba despre o suprafaţă de 400.000 de hectare formată din terenurile aflate în prezent în administrarea ADS, de terenurile institutelor şi staţiu­nilor de cercetare şi ale minis­te­re­lor. De asemenea, Romsilva mai dis­pune de 3,2 milioane de hectare de pădure.“

La un preţ mediu de circa 3.000 de euro pe hectar, activele viitorului fond naţional se ridică la circa 10,8 miliarde de euro. Acest fond va scoate la vânzare activele statului prin licitaţie, iar achiziţia acestor proprietăţi se va face prin puncte primite de cei care ar avea dreptul la retrocedări, dar statul nu le mai poate da casa sau terenul pentru că au devenit de utilitate publică.

Un punct are valoarea de un leu, iar cea care decide câţi lei valorează un imo­bil şi câte puncte are de primit un fost proprietar este Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, o supra-comisie condusă de George Băeşu, pre­şedintele ANRP, şi care va fi în subordinea primului-ministru. Astfel, Băeşu va deveni responsabil peste active de 11 mld. euro dacă proiectul de lege va fi aprobat. Guver­nul Ponta vrea să îşi asu­me răspunderea pe proiect pe 26 martie. Este un caz unic în Europa ceea ce este pe cale să facă România, stat ce în ultimii douăzeci de ani a retrocedat case şi terenuri în natură, a plătit în numerar şi acţiuni de 4 mld. euro la Fondul Pro­prie­­tatea. Fondul de­ţine acţiuni la Hidroelectrica (20%), Petrom (20%), Romgaz (15%), Poşta Română (25%) sau Salrom (49%), dar valoarea acestor participaţii este de fapt mult mai mare, astfel încât statul român a plătit de fapt peste 10 miliarde de euro. De fapt, statul ar fi trebuit să vândă direct aceste partici­paţii pe bursă şi cu banii să satisfacă cererile de retrocedare, în limita unui plafon ca în Ungaria sau Polonia care să fie determinat de posibilităţile statului.

Acum, din nou este pusă la cale o procedură de acordare de puncte, care ridică riscul ca samsarii să fie din nou principalii beneficiari ai procedurii de restituire este ridicat, la fel cum s-a întâmplat şi cu Fondul Proprietatea.

Atunci titlurile au fost cumpărate la 10-20% din valoare şi au fost vândute la listare la 60% din valoare. Nici acum ac­ţiunea FP nu a ajuns la valoarea nomi­nală de un leu, deci foştii proprietari sunt la rândul lor nemulţumiţi de valoare şi cer socoteală în continuare în justiţie statului să fie despăgubiţi la justa valoare de un leu pe acţiune cel puţin.

 „Este complicat tot ceea ce se în­tâm­plă în domeniul retrocedărilor şi noul proiect de lege nu face excepţie. Dacă nu ai un «inginer» care să cunoas­că  bine mecanismele, nu ai nicio şansă să primeşti despăgubiri şi rişti să rămâi pe afară sau să îţi vinzi dosarul. Şi acum umblă persoane interesate care încear­că să convingă persoane care au de recuperat sume mai mari pentru a le cum­păra dosarele“, a spus Angelica Budiu, 55 de ani, din Arad, care aşteaptă din 2008 încasarea unor despăgubiri de 85.000 de lei de la ANRP, pentru un teren.

Fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu a fost implicat personal în tranzacţii cu titluri subevaluate la FP, chiar dacă a iniţiat şi votat în guvern acest pro­iect de lege al FP ca premier.

Principalele valute BNR - luni, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7564
Diferență: 0,0547
Ieri: 4.7538
Azi: 4.2005
Diferență: -0,019
Ieri: 4.2013
Azi: 5.5575
Diferență: 0,4174
Ieri: 5.5344
Azi: 4.2296
Diferență: 0,0284
Ieri: 4.2284