Comisia Naţională de Prognoză se pregăteşte să taie estimarea privind creşterea economică din 2012 spre 2,5-3,2% de la 3,5-4%, în timp ce pesimismul bancherilor internaţionali indică deja un avans al Produsului Intern Brut de numai 1-2%, iar şeful statului Traian Băsescu recomandă guvernului construcţia bugetului pe o ipoteză de creştere a PIB cu cel mult 2,5%.
Deşi România rămâne în acest an în graficul unei creşteri economice de 1,5% sau chiar de 1,7% datorită recoltei agricole peste aşteptări, pentru anul viitor au apărut semnale că economia va pierde din viteză, având în vedere contextul internaţional şi încetinirea comerţului extern.
"Toate datele şi informaţiile arată că în 2012 va exista o încetinire a creşterii economice, inclusiv în România. Vom realiza o revizuire a prognozei de 3,5%-4%. Suntem în evaluări, în analiză. Palierul noii prognoze este 2,5% - 3% - 3,2%. Nu există o evaluarea realizată de Comisia Europeană, dar sunt semnale de încetinire. Putem compensa cu o absorbţie mai bună a fondurilor europene şi investiţii încetinirea cererii externe şi să putem să trecem de pragul de 3%. Dar problema este cât compensează cererea internă încetinirea cererii externe", a declarat ieri Ion Ghizdeanu, preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză.
Până la acest moment, oficialii avansau pentru anul 2012 o creştere de 3,5-4%.
Primul semnal oficial al ajustării prognozei privind creşterea economică din 2012 a venit dinspre un oficial al BNR. Valentin Lazea, economistul-şef al băncii centrale, a spus în prima parte a lunii septembrie că estimarea de creştere economică pentru 2012 ar putea fi revizuită semnificativ în jos, la 2,5%, având în vedere contextul internaţional şi încetinirea exporturilor.
Luni, preşedintele Traian Băsescu le-a solicitat miniştrilor prezenţi la Cotroceni să pregătească pentru 2012 un buget "care să
n-aibă nicio legătură cu alegerile", respectiv care "să ia în consideraţie o creştere de 2 - 2,5%, dar bazată pe investiţii".
"Nu vă faceţi iluzia creşterii economice de 3,5-4% dacă nu deschideţi exploatări de metale. Şi vă spun eu - pentru că se simte şi vedem cifrele - încetinirea ritmului de creştere economică exact pe pieţele pe care România exporta. Vă sugerez să pregătiţi un buget pentru anul 2012 care să n-aibă nicio legătură cu alegerile, ci care să aibă legătură cu realitatea. Şi asta înseamnă un buget care să ia în consideraţie o creştere de 2 - 2,5%. Dar bazată pe investiţii", a spus Băsescu, citat de Mediafax.
Spre sfârşitul lunii octombrie sau începutul lunii noiembrie ar urma să aflăm mai exact pe ce creştere economică mizează oficialii. O prognoză cât mai corectă este esenţială pentru construcţia bugetului anual, însă experienţa arată că autorităţile s-au bazat în anii trecuţi pe ipoteze nefundamentate, care au fost repede infirmate de realitate şi a fost nevoie de măsuri brutale precum majorarea TVA.
Prognoza de creştere economică pe care va fi construit proiectul de buget pentru anul viitor va fi stabilită de Guvern în luna octombrie prin consultare cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială, a declarat premierul Emil Boc.
Preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, consideră că, realist şi prudent, ar fi să luăm în calcul o creştere economică de 2% la fundamentarea bugetului, ţinta de deficit de 3% din PIB devenind mult mai dificil de atins.
"Impactul ajustării creşterii economice asupra bugetului este semnificativ. Şi cu o creştere economică de 3,5-4%, deficitul bugetar de 3% din PIB stabilit pentru 2012 a fost foarte ambiţios. În noile condiţii în care creşterea economică va fi semnificativ mai mică, este clar că bugetul trebuie să fie regândit din perspectiva constrângerilor existente. Deficitul bugetar este mult mai dificil de atins. Cadrul macro şi strategia fiscal- bugetară se schimbă fundamental."
Şeful Consiliului Fiscal recomandă prudenţă în construirea bugetului şi pregătirea unui plan B pentru situaţia în care creşterea economică va fi sub 2%. "Pentru buget o creştere economică în jur de 2% cu informaţiile pe care le avem acum pare a fi realistă. Însă trebuie să ne gândim şi la un plan alternativ pentru situaţia în care creşterea economică va fi sub 2%. Pare un scenariu de risc, dar nu este, având în vedere faptul că mediul internaţional este foarte instabil."
Strategia fiscal-bugetară include indexarea pensiilor, creşteri de salarii, însă acestea se pot regândi. "Într-un context în care mediul economic se deteriorează, este total imprudent să te mai gândeşti la creşteri de cheltuieli sociale, mai ales că avem deja probleme cu deficitul bugetului de pensii. Există măsuri alternative care se pot implementa şi care nu înseamnă neapărat austeritate suplimentară. Ar fi un mesaj extrem de prost pentru investitorii străini când toate ţările merg pe austeritate România să majoreze cheltuielile", a mai spus Dumitru. Analiştii băncilor locale au început să ajusteze prognozele pentru creşterea economică din 2012 spre 2-3% de la 3,5-4%.
Banca americană JP Morgan, care venea în februarie cu una dintre cele mai optimiste prognoze vehiculate pe piaţă privind creşterea economică a României, şi-a revizuit aşteptările la 180 de grade şi vede acum o creştere economică de doar 1,2% în acest an şi un plus de doar 1% pentru 2012. "Ne-am redus prognozele pentru creşterea economică din România. Ne aşteptăm acum la o creştere economică de 1,2% în 2011, în scădere faţă de prognoza anterioară de 2% şi o creştere de 1% în 2012, în scădere faţă de aşteptările anterioare de 1,5%", se arată în cel mai recent raport al JP Morgan.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
