♦ Angajaţi din ANAF, trezorerii, Antifraudă şi Ministerul Finanţelor, grefieri, angajaţi de la Apele Române şi de la casele de pensii au ieşit în stradă după ce guvernul a plafonat sporurile pentru condiţii periculoase la 300 de lei pe lună ♦ După ani în care administraţia publică s-a baricadat în privilegii şi sporuri nejustificate, vine nota de plată ♦ „Separat, sectorul bugetar şi-a prevăzut o lege specială şi diverse alte instrumente legislative în completare pentru acordarea acestor sporuri şi a altor elemente de salarizare“.
Guvernul se confruntă cu primele proteste din partea sindicaliştilor nemulţumiţi de reducerea sporurilor, în condiţiile în care ani la rând administraţia publică a amânat reformele. România retrăieşte scena anilor ’90, când restructurările din companiile de stat erau întâmpinate cu proteste. Acum, fortăreţele sunt ministerele, agenţiile şi instituţiile publice.
Angajaţi din ANAF, trezorerii, Antifraudă şi Ministerul Finanţelor au ieşit în stradă după ce guvernul a plafonat sporurile pentru condiţii periculoase la 300 de lei brut/lună, de la 1.500 lei anterior. Grefierii, angajaţii de la Apele Române şi de la casele de pensii s-au alăturat protestelor, ameninţând cu blocarea sistemului administrativ. Cheltuielile bugetare de personal au crescut cu 24% în 2024, în ultimii zece ani au apărut în administraţia locală peste 50.000 de angajaţi în plus, iar economia locală nu mai are de unde să suporte aceste cheltuieli.
Totul pleacă de la sistemul de sporuri – un privilegiu specific sectorului public, construit în paralel cu Codul muncii. Dacă în privat sporurile sunt clar definite prin lege şi finanţate de angajator, în sectorul bugetar Legea 153/2017 şi alte acte normative au adăugat indemnizaţii, gradaţii, „sarcini complexe“ şi alte justificări discutabile. Aşadar, conceptul de „sporuri“– aşa cum există la stat – nu are echivalent în privat. Din 1991 până azi, legislaţia a permis acumularea a zeci de tipuri de sporuri, fără o reformă reală. Iar acum, când bugetul nu mai are de unde, vine nota de plată.
„Codul Muncii reglementează pentru toţi salariaţii din România, indiferent dacă lucrează la stat sau la privat. Separat, sectorul bugetar şi-a prevăzut o lege specială – Legea-cadru nr. 153/2017 – şi diverse alte instrumente legislative în completare pentru acordarea acestor sporuri şi a altor elemente de salarizare. În timp, a suprapus diverse indemnizaţii, sporuri, gradaţii şi s-a obţinut un sistem arhaic şi rigid de ierarhizare a salariilor“, a explicat pentru ZF Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de consultanţă în resurse umane BPI România.
