Unul dintre primele gesturi ale preşedintelui ales Nicuşor Dan a fost să discute la Ministerul Finanţelor despre rezolvarea deficitului bugetar – principala problemă a României de azi. Nu este treaba lui, dar este cartoful fierbinte pe care l-a primit în mână chiar în primul minut în care a fost declarat preşedinte.
Pentru că deficitele sunt foarte mari – deficitul public este imens şi trebuie redus.
Nu vom mări taxele, vom tăia din cheltuieli, spune preşedintele Dan.
Încă înainte de a fi depus jurământul (îl va depune de 26 mai) preşedintele ales dă de înţeles că se va implica în politică dincolo de ceea ce, formal, este atribuţia guvernului. Dar Constituţia, dincolo de formalism, îi dă dreptate. Constituţia spune că Preşedintele şi Guvernul sunt, împreună, parte a puterii executive. Preşedintele este cel care-l numeşte pe premier. Care, premier, vine în faţa Parlamentrului cu un program de guvernare. Or, este limpede aici că preşedintele nu numeşte un premier ale cărui convingeri sunt împotriva celor ale sale. Îngrijorarea fundamentală, s-a văzut, a preşedintelui ales este deficitul. Nu vom majora taxele, spune el, vom reduce cheltuielile.
Este greu de spus cum pot fi reduse cheltuielile. Tai din banii acordaţi administraţiilor locale? Dai afară oameni când în spitale şi şcoli defictul de personal este imens? Pentru că, da, în timpul comunismului, erau angajaţi la stat doar 800.000 de oameni. Dar clasele aveau 40 de elevi. Acum au 20. Deci e nevoie de un profesor în plus la o singură fostă clasă. Comuna Iveşti din judeţul Galaţi a rămas fără medic, pentru că singurul medic s-a pensionat. 12.000 de oameni nu mai au medic de familie. Nu mai au de unde să ceară o reţetă compensată, să ceară un sfat. Şcoala din satul Buceşti nu are nici profesor de engleză şi nici de franceză. De unde să tai? Mulţi copii pierd astfel oportunităţi enorme.
Va fi un mandat greu pentru preşedintele Dan.
Totuşi, alţi preşedinţi şi-au asumat acest rol greu. Emil Constantinescu şi l-a asumat. Traian Băsescu şi l-a asumat. Nicuşor Dan arată, cel puţin în aceste zile, că şi-l asumă. Dar, singur, nu va putea. Are nevoie de un Parlament care să-i fie aproape. Are nevoie de o alianţă PSD, PNL, UDMR şi minorităţi. Astfel, poate construi o majoritate parlamentară. Doar aşa poate reuşi. Responsabilitatea trebuie purtată pe umerii mai multora, nu pe a unuia singur.
Electoratul judecă cu inima. Statisica nu are inima
Creşterea economică
► Eurostat: Economia Uniunii Europene a crescut în medie cu 1,4% în primul trimestru din 2025, an/an, cu variaţii mari între ţările membre. Eurostat publică datele ajustate. Pe date ajustate, economia României a crescut cu 0,5%, an/an. Pe datele brute ale Institutului Naţional de Statistică (INS), creşterea a fost de doar 0,2%, în T1. Economia a crescut anul trecut cu doar 0,8%. Economiştii români cred că, în acest an, creşterea va fi şi mai slabă, dar nu văd o recesiune.
Consumul
► Consumul casnic a rămas pe plus, la şase la sută, trimestru la trimestru, pentru că salariile cresc încă peste inflaţie, deşi nu cu două cifre faţă de anii trecuţi.
Deficitele
► Deficitul balanţei comerciale a crescut în primele trei luni din 2025 cu 27%, la 8,45 miliarde euro (an/an). Importurile s-au majorat cu 8,1%, iar exporturile cu doar 2,7%. Important este că exporturile revin pe plus, faţă de anul trecut când au scăzut cu 2%. Balanţa comercială este cea mai complicată problemă a României de azi. Importăm mult pentru că nu producem aici ceea ce consumatorii caută şi am majorat salariile din ce împrumutăm. Nu este doar problema noastră. Războiul comercial al SUA de aici a plecat. SUA nu sunt în stare să producă ceea ce consumatorii cer sau produc la preţuri mult mai mari decât acelaşi produse aduse din import.
► Din cauza deficitului comercial şi a deficitului bugetar (9,3% din PIB, în 2024), deficitul de cont curent a crescut în primele trei luni din 2025 la 7,6 mld. euro, faţă de 4,2 mld. euro în primele trei luni din 2024 – un avans de 80%. Acest lucru pune presiune asupra cursului de schimb, iar cei cu credite în euro şi salarii în lei vor avea mari probleme.
Industria
► Producţia industrială s-a redus în primele trei luni ale anului cu 4,2%, din cauza scăderilor din industria prelucrătoare (-4,7%), sectorul energetic (-1,9%) şi industria extractivă (-1,5%), potrivit datelor INS.
► În luna martie, faţă de martie 2024, producţia industrială a fost mai mică cu 4,8%, din cauza scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-5,5%) şi producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (-2,4%). Industria extractivă a crescut cu 1%.
Construcţiile
► Pe construcţii, lucrurile merg ceva mai bine. Piaţa construcţiilor a crescut cu 12% în primele trei luni din 2025, an/an, graţie fondurilor europene.
► Construcţiile inginereşti (infrastructura mare, autostrăzi, drumuri) s-au majorat cu 19%, ceea ce înseamnă că banii europeni din care sunt făcute aceste lucrări nu sunt chiar atât de puţini, pe cât se spune. Volumul lucrărilor la clădiri rezidenţiale a avut un avans de 11%.
Inflaţia
► Rata anuală a inflaţiei a coborât, în aprilie, la nivelul Uniunii Europene la 2,4%, de la 2,5% în martie, România ocupând, pentru a două lună consecutiv, primul loc dintre ţările membre, cu 4,9%, arată datele Eurostat.Cele mai mari rate au fost înregistrate în România (4,9%), Estonia (4,4%) şi Ungaria (4,2%).
Salariile
► Salariul mediu net a ajuns la 5.691 de lei net în luna martie a acestui an, în creştere cu 9,8% faţă de aceeaşi lună din anul 2024, potrivit INS. Rata inflaţiei a fost de 4,9%, astfel a fost înregistrat un câştig salarial real de 4,9%.
