• Leu / EUR4.6639
  • Leu / GBP5.2762
  • Leu / USD4.1179
Eveniment

Moştenirea lui Voinea la buget: un deficit mic, dar care a trimis ţara în recesiune, aceleaşi datorii, dar la dobânzi mai mici, un rating de ţară mai bun şi mânia baronilor PSD

Moştenirea lui Voinea la buget: un deficit mic, dar care a trimis ţara în recesiune, aceleaşi datorii, dar la dobânzi mai mici, un rating de ţară mai bun şi mânia baronilor PSD

Autor: Iulian Anghel

28 aug 2014 1646

Ministrul bugetului Liviu Voinea a părăsit această funcţie, la un an şi opt luni de la preluarea ei, după ce ieri preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul de numire în funcţie a succesorului său senatorul social-democrat (fost PD) Darius Vâlcov.

(Aseară la ora 20.00 exista o dispută între preşedintele Băsescu şi premierul Ponta pe tema neparticipării premierului la jură­mântul de investitură a lui Vâlcov.)

Faptul că are un succesor nu împiedică întrebarea: a fost postul de ministru delegat pentru buget special creat pentru Liviu Voinea, care, la 39 de ani, va ajunge în consiliul de administraţie al BNR ca viceguvernator, pe locul ocupat de Cristian Popa? Sau Victor Ponta, care l-a adus mai întâi la Ministerul de Finanţe ca secretar de stat, l-a numit în guvern ca ministru pentru buget şi apoi i-a acceptat dorinţa de a intra în CA al BNR chiar a vrut să experimenteze „modelul francez“, una dintre puţinele administraţii care au un ministru pentru buget care-l dublează pe cel al finanţelor, graţie admiraţiei  premierului pentru „modelul fancez“?

Dacă postul de ministru al bugetului a fost creat pentru a administra mai bine finanţele statului şi bugetul şi a ţine în frâu deficitul bugetar, atunci decizia şi-a avut rostul. Cel puţin din punctul de vedere al deficitului bugetar, căci acesta s-a menţinut în ţinte în 2013, iar la şapte luni din 2014 este de până în 0,2% din PIB (uimitor la un ministru care critică Tratatul Fiscal din cauză că impune deficite „crunte“), la o ţintă de deficit bugetar pe tot anul de 2,2% din PIB (de la 3% în 2012).

 

Dar cu ce preţ acest deficit de 0,2% din PIB la şapte luni?

Social-democrat cu carnet de partid, analist economic şi interlocutor privilegiat al PSD, Liviu Voinea nu pare să se fi opus în vremea mandatului său creşterii cheltuielilor sociale – salarii, pensii, ajutoare. Mai mult, şi-a asumat deschis o măsură controversată, „electorata“, o lege prin care cei cu venituri modeste ar urma să fie păsuiţi de la plata unei părţi a ratelor (în numele creşterii consumului), vreme de doi ani, primind apoi un credit fiscal (sub formă de reducere de impozit pe venit) pentru a putea compensa majorarea de costuri a creditelor ce survine unei astfel de măsuri. Decizia, considerată electorală de analiştii politici şi de presă, a fost coaptă în colaborare cu un alt social-de­mocrat de frunte cu care Voinea va deveni, din octombrie, coleg la BNR, este vorba despre prim-viceguvernatorul Florin Geor­gescu, cu care ex-ministrul a avut şi are o relaţie bună.

Nu a fost deci prea zgârcit cu cheltuielile sociale, a fost, se pare, zgârcit cu alte cheltuieli, şi iată că a reuşit să se menţină în ţinta de deficit – nu trebuie uitat însă nici de taxele impuse în această perioadă în valuri succesive care i-au adus lui Voinea mai mulţi bani. Este adevărat şi că el a ţinut piept, ajutat şi de premier, cererilor unor baroni locali ai PSD, care voiau bani, bani şi iar bani! Acum când toată lumea pune intrarea României în recesiune tehnică pe seama prăbuşirii cheltuielilor de capital (cu 7,5% în 2013 şi cu 29% în primele şapte luni ale anului) şi arată cu degetul spre el, ministrul se apără: nu am fost zgârcit, dar x şi y nu au venit să-mi ceară bani pe proiecte de in­vestiţii. Bani pare să fi avut ministrul Voinea, dacă nu din veniturile statului (nu este el de vină pentru colectarea redusă, colectarea fiind la ANAF care este în supravegherea ministrului de finanţe), măcar din împru­mururile făcute nu doar pentru rostogolirea datoriei, ci şi pentru acoperirea deficitelor.

În mandatul său, Finanţele au vândut titluri de stat de  75,5 de miliarde de lei, 5,7 miliarde de euro şi 3,5 miliarde de dolar. Altfel spus, România s-a împrumutat în total de încă vreo 25 de miliarde de euro, sigur plătindu-şi datoriile la scadenţă. Graţie randamentelor bune, bufferul din Trezo­rerie acoperă astăzi şase luni de finanţare (faţă de patru luni în 2012). Însă împru­muturile au fost mai puţin împovărătoare pentru că Voinea a beneficiat de conjuncturi favorabile cum rar s-a întâmplat în ultimii ani. Dacă la începutul mandatului său randamentele la titlurile de stat erau la 6%, acum sunt pe undeva pe la 3% (la împrumuturi pe 3-5 ani).

De asemenea, costul asigurării împotriva riscului de default reflectat în cotaţiile CDS-urilor au scăzut spre 116 puncte de bază la sfârşitul primului semestru din 2014, faţă de 200 de puncte de bază la finalul lui 2012.

Pe lângă conjunctura externă favorabilă, decizia BNR de a reduce dobânda-cheie a jucat în favoarea Finanţelor. Banca Naţio­nală a coborât rata dobânzii-cheie de la 5,25% la venirea lui Liviu Voinea în guvern la 3,25% la plecarea sa, ceea ce i-a permis ministrului să se împrumute mai ieftin, dar şi populaţiei să plătească rate la împrumuturile în lei la 7%, faţă de 11% în ianuarie 2013.

De pe urma lui Liviu Voinea rămâne şi ceva „personal“. Fostul ministru a dispus crearea unui site paralel cu cel al Mi­nisterului Finanţelor - mbuget.gov.ro. Este instrument valoros pentru cei care vor să ştie rapid ce este cu bugetul, cu creanţele, cu numărul de salariaţi bugetari, cu clasificaţiile bugetare şi multe altele.

Cum îşi vede Voinea scurtul său mandat dacă ar fi să-şi facă un bilanţ?

„Nu, nu discutăm acum, poate mai târziu“, răspunde ex-ministrul, pe care presa îl numea „Tom Bugeţel“, fără ca acesta să se supere, sau cel puţin aşa a pretins.

Din 22 octombrie, când va prelua mandatul de viceguvernator, Voinea se va întoarce şi la catedră, la ASE, funcţie din care se autosuspendase pe perioada minis­teriatului.

 

Ce s-a întâmplat în mandatul lui Voinea (2012 – 2014)

+ Deficit bugetar 2013: 2,3% din PIB

+ Deficit bugetar la 7 luni 2014: 0, 15% din PIB

+ Guvernul a introdus valuri de noi taxe pentru a-şi creşte veniturile, dar acestea s-au dus mai degrabă în cheltuieli sociale decât în cele de investiţii

+ Cheltuielile de capital au scăzut cu 7,5% în 2013 şi cu 29% în primele şapte luni din 2014, ceea ce a trimis România în recesiune tehnică

+ Finanţele s-au împrumutat cu 25 de miliarde de euro

+ Randamentele la titlurile de stat au scăzut de la 6% la 3% (la împrumuturi pe 3-5 ani)

+ Bufferul din Trezorerie acoperă şase luni de finanţare (faţă de patru luni în 2012)

+ CSD-urile au scăzut de la 200 de puncte de bază la 116 puncte

+ Voinea autorul controversatei „electorate”.

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6639
Diferență: 0,0086
Ieri: 4.6635
Azi: 4.1179
Diferență: -0,2519
Ieri: 4.1283
Azi: 5.2762
Diferență: -0,1722
Ieri: 5.2853
Azi: 4.0856
Diferență: -0,3682
Ieri: 4.1007