• Leu / EUR4.7791
  • Leu / GBP5.6655
  • Leu / USD4.2931
Eveniment

Motoarele economiei au încetinit în al doilea trimestru, dar România a rămas în top cu a doua cea mai mare creştere a PIB din UE

Motoarele economiei au încetinit în al doilea trimestru, dar România a rămas în top cu a doua cea mai mare creştere a PIB din UE

După ce în primul trimestru PIB-ul a accelerat, depăşind estimările analiştilor, în al doilea trimestru (T2) economia a încetinit brusc, temperarea avântului luând din nou prin surprindere pe toată lumea.

Economia a crescut cu 3,2% faţă de T2 2014, în timp ce în primul trimestru PIB-ul a făcut un salt surprinzător de 4,3%, marcând al doilea cel mai rapid ritm de creştere din ultimii şapte ani. Majoritatea economiştilor anticipau o creştere anuală a PIB de aproape 5% în T2 faţă de T2 2014.

Creşterea economică a ajuns la jumătatea anului la 3,7%, ritm care ar putea să se menţină până la sfârşitul anului, dacă agricultura - afectată de secetă - nu va trage prea mult în jos PIB-ul în al doilea semestru. Consumul privat a rămas principalul motor al creşterii economice, anticipează analiştii. Dar avântul consumului nu a fost suficient pentru a susţine ritmul alert al economiei, vizibil în primele luni ale anului.

Cifra de afaceri în comerţul cu amănuntul - cel mai important indicator pentru consumul populaţiei - avea la jumătatea anului o creştere de aproape 5% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut, pe serie brută. În iunie, consumul a avansat cu aproape 8% faţă de aceeaşi lună din 2014. Creşterea a fost susţinută aproape exclusiv de vânzările de alimente, care au avansat cu 22%, susţinute de reducerea TVA de la 24% la 9%.

„Economia România a pierdut din avânt în T2 2015. Creşterea anuală a scăzut brusc la 3,2% faţă de acelaşi trimestru din anul precedent, de la 4,3% în T1 2015 faţă de T1 2014. Consumul şi sectorul imobiliar nu sunt suficiente pentru a mişca economia înainte cu aceeaşi viteză ca în primul trimestru“, spune Dan Bucşa, economist la UniCredit Londra.

Construcţiile au dat semne de revenire după declinul din ultimii ani. Volumul lucrărilor de construcţii a crescut în primul semestru cu peste 10% faţă de primele şase luni ale anului anterior, cele mai importante avansuri fiind înregistrate de nerezidenţial (un plus de 16,3%) şi rezidenţial (creştere de 12%). Pe de altă parte, construcţiile inginereşti, sau de infrastructură, au avut o creştere modestă, de doar 0,8% în primele şase luni ale acestui an. Componentele PIB care au avut o performanţă sub aşteptări, determinând încetinirea economiei, vor fi cunoscute la începutul lunii septembrie, când vor fi anunţate de Institutul de Statistică datele detaliate privind creşterea economică din T2 şi din primul semestru.

Evoluţia slabă a industriei şi investiţiile reduse ar putea să fi tras economia în jos, spun analiştii de la ING Bank.

Industria a pierdut din turaţie. Producţia industrială, unul dintre cei mai importanţi indicatori din economie, a dat semne de oboseală în al doilea trimestru, astfel că pe ansamblul primului semestru creşterea a fost de doar 2,3% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut.

Veştile bune venite de la principalii indicatori macroeconomici în primele luni ale anului au determinat majoritatea analiştilor să îmbunătăţească estimările privind creşterea PIB pentru întregul an 2015 spre 4% sau chiar peste acest nivel, după ce iniţial au estimat o creştere a PIB în jurul a 3% pentru acest an. Însă, după anunţarea datelor PIB pentru T2, unii analişti se pregătesc să revizuiască în jos prognoza de creştere economică pentru 2015.

S-a resimţit creşterea economică în mediul de business? Opiniile oamenilor de afaceri sunt împărţite. „Creşterea aceasta în cifre se resimte şi la nivelul companiilor ca volum de business, se resimte şi la nivel palpabil, în apetitul companiilor de a face abonamente mai mari“, a spus Mihai Marcu, preşedintele operatorului de servicii medicale private MedLife.

Dan Mircescu, omul de afaceri care controlează producătorul şi importatorul de sisteme pentru acoperişuri Final Distribution, cu afaceri de peste 22 de milioane de lei anul trecut, spune că sunt sectoare care au simţit creşterea economică (din trimestrul al doilea - n.red.), iar altele care au resimţit mai puţin acest avans.

„În industria construcţiilor am simţit un uşor reviriment, însă nu ceva spectaculos. A existat o creştere a vânzărilor, însă aceasta nu s-a reflectat şi în marje (de profit - n.red.), pentru că preţurile produselor au stat pe loc sau chiar au scăzut. Când vinzi mai mult, dar la acelaşi preţ sau chiar mai ieftin, e clar că există şi o creştere de costuri.“

 

Opinii din business

 

Aşteptăm să vedem creşterea economică în viaţa reală

 

Dan Ostahie,

antreprenorul care controlează Altex, cel mai mare jucător din retailul electro-IT cu afaceri de aproape 1,5 mld. lei anul trecut

Suntem pe drumul către creşterea de 5% despre care Ziarul Financiar întreba recent (ZF a avut în ultimul an o campanie în care întreba executivii şi analiştii ce ar trebui făcut ca economia locală să avanseze cu 5% – n.red.). Creşterea PIB-ului va mai creşte şi la finalul anului vom avea un plus de peste 4%. În primii ani de criză consumul a fost puternic afectat, însă acum devine o componentă importantă în procesul de creştere a economiei. Consumul avansează atât datorită cash-ului puţin mai mare din economie, cât şi datorită creşterii creditării. Consumul şi creditarea merg mână în mână.

 

Mihai Marcu,

preşedinte operatorului de servicii medicale private MedLife

Estimarea mea din noiembrie anul trecut a fost creştere de 3,7%, acesta este comentariul meu. Cred că media anuală va fi de 3,5-3,6%, poate un pic mai mult. Agricultura s-ar putea să ne tragă în jos în semestrul al doilea. Creşterea aceasta în cifre se resimte şi la nivelul companiilor ca volum de business, se resimte şi la nivel palpabil, în apetitul companiilor de a face abonamente mai mari.

 

 

Ovidiu Wencz,

directorul general al farmaciilor Dona

Creşterea PIB nu se resimte nicicum. Este prematur să ne pronunţăm, sunt doar creşteri de cifre, raportate triumfalist de guvernanţi. Până când acest excedent al PIB, această presupusă prosperitate se vor resimţi în buzunarele cetăţeanului de rând este cale lungă. Singurele efecte pozitive se resimt pe zona agroalimentară, prin scăderea TVA şi licitizarea zonelor gri de business. În a doua jumătate a anului, ritmul de creştere a PIB-ului va încetini, din cauza secetei.

 
 

Dan Mircescu,

omul de afaceri care controlează producătorul şi importatorul de sisteme pentru acoperişuri Final Distribution, cu afaceri de peste 22 de milioane de lei anul trecut

Sunt sectoare care au simţit creşterea economică (din trimestrul al doilea - n.red.), iar altele care au resimţit mai puţin acest avans. În industria construcţiilor am simţit un uşor reviriment, însă nu ceva spectaculos. A existat o creştere a vânzărilor, însă aceasta nu s-a reflectat şi în marje (de profit - n.red.), pentru că preţurile produselor au stat pe loc sau chiar au scăzut. Când vinzi mai mult, dar la acelaşi preţ sau chiar mai ieftin, e clar că există şi o creştere de costuri.

Cred că economia va continua să crească şi în a doua parte a anului, se va menţine trendul.

 

Iulian Trandafir,

CEO al distribuitorului de medicamente Farmexpert

În farma, piaţa a scăzut, dar este greu de spus dacă acest avans economic are vreun impact asupra populaţiei. Problema a fost reaşezarea preţurilor în acest domeniu (de la 1 iulie - n. red.), aşa că vom şti dacă creşterea economiei a impactat şi consumatorii abia în lunile noiembrie-decembrie.

 

Ce au spus analiştii băncilor

 

Economia a pierdut din avânt în T2. Consumul şi imobiliarele nu sunt suficiente

 

UniCredit

Economia România a pierdut din avânt în T2 2015. Creşterea anuală a scăzut brusc la 3,2% faţă de acelaşi trimestru din anul precedent, de la 4,3% în T1 2015 faţă de T1 2014. Consumul şi sectorul imobiliar nu sunt suficiente pentru a mişca economia înainte cu aceeaşi viteză ca în primul trimestru. Ritmul de creştere este slab, cu producţia industrială adăugând în T2 2015 doar 0,2% faţă de T1 2015, în timp ce construcţiile au pierdut 1,9% faţă de T1 din cauza investiţiilor slabe în infrastructură. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut cu 2,5% trimestru/trimestru. Creşterea anuală a PIB este puţin probabil să depăşească 3,7% în 2015, în ciuda aşteptărilor guvernului privind o creştere a PIB-ului de peste 4% în acest an. Cererea internă puternică va ajuta veniturile bugetare să depăşească aşteptările în ciuda reducerilor fiscale recente, spune Dan Bucşa, economist la UniCredit Londra.

Dan Bucşa, economist la UniCredit Londra

 

Raiffeisen Bank

Creşterea PIB real în T2 a fost de 0,1% trimestru/trimestru şi 3,2% an/an, sub aşteptările noastre (0,5% trimestrial şi 4,8% an la an) şi consensul analiştilor dintr-un sondaj Bloomberg (4,8% faţă de acelaşi trimestru din anul precedent). Indicatorii pe termen scurt sugerează că, în continuare, consumul privat a rămas principalul motor al creşterii PIB real în T2, în timp ce pe partea de ofertă cel mai important determinant ar fi fost valoarea adăugată de sectorul serviciilor. Datele detaliate privind dinamica componentelor PIB în T2, care urmează să fie publicate pe 4 septembrie, vor arăta ce segmente au avut o performanţă sub aşteptări determinând încetinirea activităţii economice în T2.

 

ING Bank

PIB-ul a urcat cu doar 0,1% în T2 2015 faţă de T1 2015, mult sub estimarea noastră de 0,9%.

Dinamica anuală a PIB a fost în T2 de 3,2% comparativ cu aşteptările noastre pentru 4,7%, în condiţiile în care majoritatea prognozelor din piaţă erau la valori de peste 4%.

Este probabil ca evoluţia slabă a industriei prelucrătoare să fie vinovatul principal, în timp ce pe zona de utilizare a resurselor s-ar putea ca investiţiile reduse să fi tras în jos economia.

Este posibil ca şi consumul privat să fi fost amânat în contextul reducerilor de taxe promise, în special ajustarea cu 5 puncte procentuale a cotei standard TVA.

În aceste condiţii, punem sub evaluare cu perspectiva revizuirii în jos prognoza noastră de creştere economică pentru 2015 de 4,5% în aşteptarea statisticilor PIB detaliate care vor fi publicate la începutul lunii septembrie.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7791
Diferență: -0,0063
Ieri: 4.7794
Azi: 4.2931
Diferență: -0,4475
Ieri: 4.3124
Azi: 5.6655
Diferență: -0,1058
Ieri: 5.6715
Azi: 4.3703
Diferență: -0,1873
Ieri: 4.3785