♦ La patru luni din an, lucrurile nu au mers bine ♦ Cheltuielile totale de investiţii (din buget şi din fonduri UE) au scăzut cu 4%, an/an, trase puternic în jos de cheltuielile de capital (investiţiile statului), care s-au redus cu 49,2% (minus 7,3 mld. lei; 1,4 mld. euro), an/an.
La patru luni din anul curent, cheltuielile totale de investiţii (din buget şi din fondurile UE) au fost de 31 de miliarde de lei (5,9 mld euro), faţă de 32,2 de miliarde de lei (6,2 mld. euro) în primele patru luni din 2025. O scădere de 4,3%. Această scădere nu s-a produs însă uniform. Investiţiile totale vin din două surse: din surse interne (cheltuielile de capital) şi din fondurile UE.
Cheltuielile de capital
Dacă vorbim de cheltuielile de capital, acestea au fost, la patru luni din an, de 7,6 miliarde de lei (1,46 mld. euro), faţă de 14,9 miliarde de lei (2,8 mld. euro), în primele patru luni din 2025. Avem de-a face, prin urmare, cu un minus de cheltuieli de investiţii din buget, (an/an) de 7,3 miliarde de lei (1,4 mld. euro), adică o cădere de 49,2%.
Fondurile structurale ale UE
Dacă vorbim de cheltuielile de investiţii din fondurile UE (acestea sunt în devălmăşie – fonduri structurale, plăţi directe în agricultură, fonduri din PNRR), aici lucrurile se schimbă. Acestea au fost de 23,4 miliarde de lei în primele patru luni din an, (4,5 mld. euro) faţă de 17,4 miliarde de lei (3,3 mld. euro) în primele patru luni din 2025. O creştere cu 6 miliarde de lei (1,1 mld. euro), adică un plus de 32%.
Creşterea cu 23% a fondurilor UE nu a putut compensa scăderea înregistrată pe cheltuielile de capital de 49,2% şi astfel, la patru luni, investiţiile totale au fost mai mici cu 4,3%. Acum, pe cheltuielile de capital, lucrurile se mai pot repara. Şi în 2025, la patru luni din an, cheltuielile de capital erau cu minus (minus 49% în ianuarie; minus 46% în februarie; minus 13% în martie şi minus 1,3% în aprilie), pentru a ajunge la un plus de 2,3% în decembrie. Apoi, fondurile UE din exerciţiul financiar 2021 – 2027, pot fi cheltuite până în 2029. Deci timpul încă are răbdare.
PNRR
Dacă timpul are răbdare cu fondurile structurale, nu mai are răbdare cu fondurile din PNRR, program care se încheie la 31 august 2026.
România beneficiază de 21,4 mld.euro prin PNRR (13,6 mld. euro granturi şi 7,8 mld. euro, împrumuturi).
La componenta „fonduri nerambursabile“ România atrăsese, la finalul anului trecut, 6,4 mld. euro, din suma totală alocată de 13,6 mld. euro (48% din total). Din componenta „împrumuturi“ a PNRR, România poate angaja 7,8 mld. euro şi atrăsese, la finalul lui 2025, 3,3 mld. euro (42% din suma totală).
Din execuţia bugetară reiese că România a atras, în perioada ianuarie-aprilie 2026, 2,4 mld. euro (1,6 mld. euro din granturi şi 800 mil. euro din componanta de împrumuturi).
Aşadar, absorbţia sumelor din PNRR (granturi şi împrumuturi) a fost, la 30 aprilie curent, de 12,1 mld. euro, în total. Rămâne ca, între mai şi august 2026, România să absoarbă, din PNRR, încă 9,3 mld. euro (5,6 mld. euro granturi şi 3,7 mld. euro împrumuturi), ca întreaga sumă alocată să fie epuizată. România trebuie să îngraşe porcul în ziua de Crăciun. Să absoarbă, în patru luni, 9,3 miliarde de euro, aproape tot atât cât a reuşit să facă în şase ani. Dar trebuie să o facă nu pentru că „schimbăm paradigma“ şi mutăm creşterea economică dinspre consum spre investiţii. Ci pentru că bugetul pe 2026 se bazează pe aceste sume. Legea bugetului pe 2026 mizează pe 20 de miliarde de euro de la UE – 11 mld. euro din PNRR şi 9 mld. euro din fonduri structurale.
Iniţial, României îi fuseseră alocate aproape 30 de miliarde de euro din PNRR. Dar a renegociat programul, până la 21,4 mld. euro, pentru că nu putea absorbi banii. Mai mult, anul trecut a renunţat să tragă sume din împrumuturile PNRR, pentru a scădea deficitul. Deficit care, într-adevăr, a scăzut la 7,6% din PIB, de la 9,3% din PIB, în anul precedent. Însă reducerea deficitului a însemnat renunţarea la sume ce erau împrumutate cu dobânzi de 2%, în vreme ce bugetul se împrumuta din pieţe cu dobânzi între 6 şi 7%.
