Când inflaţia este mare, contrastând cu dinamica ofertei de banipuşi pe piaţă de Banca Naţională şi cu mărimea deficitului bugetar,cauza este comportamentul companiilor de stat, care produc "baniartificiali" prin acumularea de datorii pe care nu le mai onorează- acesta este diagnosticul pus de Mugur Isărescu (desen),guvernatorul BNR, pentru inflaţia aparent inexplicabilă de 300% dela începutul anilor '90.
BNR are ca ţintă oficială aducerea inflaţiei în intervalul 2%-4%(cu punctul central de 3%) până la sfârşitul anului, însă în mai aadmis că propriile prognoze indică mai probabil un nivel de5,1%.
"Trebuie să recunosc că acest lucru nu a fost uşor să-lînţeleagă nici de la FMI (Fondul Monetar Internaţional - n.red.).
L-am înţeles şi noi destul de greu. Hai să umblăm cu şurubelniţala economia reală", spune Isărescu. Rostit ieri în deschiderea unuicolocviu pe teme de politică monetară organizat la sediul BNR,îndemnul - legat de situaţia din anii '90 - pare să facă un arcpeste două decenii.
Lecţiile de istorie recentă sunt de altfel unul diningredientele nelipsite din discursurile guvernatorului Isărescu,instalat în palatul din Strada Doamnei încă din anul 1990.
Acordul de tip preventiv încheiat în această primăvară cu FMI şiComisia Europeană, în prelungirea celui din 2009 prin care Româniaa împrumutat aproape 20 de miliarde de euro, prevede tocmaiobiective de privatizare a companiilor de stat, care au acumulatpierderi în ultimii ani, dar mai ales restanţe foarte mari la platadatoriilor.
Peste 58% din datoriilor pe care companiile le au către bugetelede stat, de 18 mld. lei la jumătatea anului, sunt generate defirmele cu capital majoritar de stat, potrivit unui studiuprezentat de Lucian Croitoru, consilier pe probleme de politicămonetară al guvernatorului BNR.
Totodată, companiile de stat au o pondere a restanţelor înstocul de credite comerciale (împrumuturi de la partenerii deafaceri) de 25%, cu mult mai mare decât cea a firmelor private, de7%.
Străinii se uită cu interes la eurobondurileromâneşti
Măsurile dure de ajustare fiscală luate anul trecut - reducereacu 25% a salariilor în domeniul public şi majorarea TVA de la 19%la 24% - au permis aducerea sub control a deficitului bugetar.
Totuşi, guvernatorul Mugur Isărescu arăta încă de anul trecut căar fi preferat o reducere a pensiilor - variantă respinsă de CurteaConstituţională - în condiţiile în care majorarea TVA a inflamatcreşterea preţurilor, chiar pe fondul unei cereri slabe.
Rezultatul ajustării fiscale se vede însă în percepţia mai bunăpe care România o are pe pieţele externe. Costul acopeririiriscului de ţară - reflectat în cotaţiile CDS - s-a stabilizat dinprimăvară la 230 de puncte de bază. Un investitor trebuie săplătească o primă de 23.000 de euro pentru a asigura obligaţiuniromâneşti de un milion de euro. România are astfel o percepţie maibună decât a Ungariei, care are totuşi un rating de ţară mai bun,dar pentru care cotaţiile CDS stau la 250 de puncte de bază.
Pentru Portugalia, cel mai recent client al FMI dintremembrii zonei euro, cotaţiile CDS sunt la aproape 700 de puncte debază. Eurobonduri româneşti cu maturitatea în 2018 setranzacţionează în prezent la 5,47% pe an, cel mai scăzut nivel dinnoiembrie anul trecut. "Investitorii ies din periferia zonei euroşi merg spre Europa de Est, unde raportul între randamente şiriscurile percepute este mai bun, având în vedere măsurile deconsolidare fiscală deja luate", comentează un dealer.
România se pregăteşte să acceseze din nou pieţele financiareinternaţionale, prezentând săptămâna aceasta investitorilorproiectul pentru o emisiune de titluri pe cinci ani, în valoare depână la 1,5 miliarde de euro.
Randamentul ar putea fi între 5,3% şi 5,7% pe an, întrucâtscăderea primei de risc este contrabalansată parţial de creştereadobânzilor la euro pe pieţele internaţionale. Deşi au primitajutor financiar de la UE şi FMI, randamentele obligaţiunilor pezece ani ale Greciei, Irlandei se menţin la valori de peste 10%, întimp ce dobânda pentru titlurile greceşti pe doi ani a ajuns la23%. CDS-urile pe cinci ani ale Greciei, adică costul asigurăriiobligaţiunilor emise de Atena, au urcat la 1.410 puncte de bază(14,1%), în timp ce cele ale Portugaliei se află la 6,78%.
Obligaţiunile pe zece ani ale Greciei, Irlandei şi Portugalieiau dobânzi de 15,98% pe an, 10,64%, respectiv 10,13%.
Uniunea Europeană s-a grăbit să ajute din nou Grecia, urmând săîi acorde împrumuturi suplimentare în valoare de circa 60 demiliarde de euro pentru că obiectivul ţării de a se reîntoarce pepieţele financiare anul viitor s-a dovedit prea optimist, dobânzilecerute de investitori pentru a cumpăra titluri elene nescăzânddeloc în ultimul an.
Pentru a agrava situaţia, săptămâna trecută agenţia de ratingMoody's a redus ratingul Greciei, estimând că există 50% şanse caţara să intre în incapacitate de plată în următorii ani.
În Portugalia, costul finanţării a crescut, pentru căinvestitorii aşteaptă formarea noului guvern după ce partidulcondus de Jose Socrates, premierul care a fost nevoit să ia bani dela UE şi FMI, a pierdut alegerile la finalul săptămâniitrecute.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
